Capitolul 39

Iosíf, în casa lui Putifár

1 Iosíf s-a coborât în Egipt şi Putifár, un demnitaru al lui Faraón, comandantul gărzii, bărbat egiptéan, l-a cumpărat din mâna ismaelíţilor care-l făcuseră să coboare acolo. 2 Domnul era cu Iosíf şi el a fost un om de succes. El a fost în casa egiptéanului, stăpânul său. 3 Stăpânul lui a văzut că Domnul era cu el şi, în tot ceea ce el făcea, Domnul făcea să aibă succes. 4 Iosíf a aflat har în ochii lui şi l-a slujit. El l-a făcut supraveghetor peste casa sa şi i-a dat pe mână tot ce avea. 5 După ce l-a pus peste casa lui şi peste tot ce avea, Domnul a binecuvântat casa egiptéanului de dragul lui Iosíf; şi binecuvântarea Domnului a fost peste tot ce avea el în casă şi pe câmp. 6 El a lăsat tot ce avea pe mâinile lui Iosíf şi nu mai ştia nimic dintr-ale sale, decât de pâinea pe care el o mânca.

Iosíf şi soţia stăpânului său

Dar Iosíf era frumos la statură şi plăcut la chip.

7 După aceste lucruri, soţia stăpânului său a pus ochii pe Iosíf şi a zis: „Culcă-te cu mine!”. 8 Dar el a refuzat şi i-a zis soţiei stăpânului său: „Iată, stăpânul meu nu știe de nimic din casa lui şi mi-a dat pe mână tot ce are! 9 Şi nimeni nu-i mai mare în casa aceasta decât mine şi nu m-a oprit de la nimic, în afară de tine, pentru că tu eşti soţia lui. Cum aş putea să fac răul acesta atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?”. 10 Chiar dacă ea îi vorbea lui Iosíf zi de zi, el n-a ascultat-o să se culce lângă ea şi să fie cu ea. 11 Într-o astfel de zi, el a intrat în casă pentru ca să-şi facă lucrul său şi nu era acolo niciunul din oamenii casei; 12 ea l-a apucat de haină, zicând: „Culcă-te cu mine!”. El şi-a lăsat haina în mâna ei, a fugit şi a ieşit afară. 13 Când a văzut ea că şi-a lăsat haina în mâna ei şi a fugit afară, 14 ea a chemat oamenii casei sale şi le-a zis: „Vedeţi, ne-a adus un evreu ca să ne batjocorească! El a venit la mine ca să se culce cu mine, dar eu am strigat cu glas puternic. 15 Şi, când a auzit că ridic glasul şi strig, şi-a lăsat haina lângă mine, a fugit şi a ieşit afară”.

16 Şi a ţinut haina lui lângă ea până s-a întors acasă stăpânul lui. 17 Ea i-a vorbit cu aceleaşi cuvinte, zicând: „Servitorul evreu pe care ni l-ai adus a venit la mine ca să mă batjocorească. 18 Dar când am ridicat glasul şi am strigat, şi-a lăsat haina lângă mine şi a fugit afară”. 19 Când a auzit stăpânul lui cuvintele soţiei sale, care i-a zis: „Asta mi-a făcut servitorul tău”, s-a aprins de mânie. 20 Stăpânul lui Iosíf l-a luat şi l-a aruncat în temniţă, locul unde erau închişi prizonierii regelui. El a rămas acolo, în temniţă.

21 Domnul a fost cu Iosíf şi şi-a întins asupra lui bunătatea şi i-a dăruit harul său în ochii căpeteniei temniţei. 22 Căpetenia temniţei i-a dat în mâna lui Iosíf pe toţi prizonierii care erau în temniţă. Şi tot ceea ce era de făcut acolo, făcea el. 23 Căpetenia temniţei nu se mai uita la nimic din ce avea el pe mână, pentru că Domnul era cu el. Şi tot ceea ce făcea el, Domnul făcea să aibă succes.