Capitolul 24

1 Balaám a văzut că era un lucru bun în ochii Domnului să-l binecuvânteze pe Israél şi n-a mai mers ca altădată să caute magie, ci şi-a întors faţa spre pustiu. 2 Balaám şi-a ridicat ochii şi l-a văzut pe Israél aşezat după triburile sale. Şi Duhul lui Dumnezeu a fost peste el. 3 [Balaám] şi-a rostit parabola sa:

„Oracolul lui Balaám, fiul lui Beór,

oracolul bărbatului

cu ochii deschişi,

4 oracolul celui care aude

cuvintele lui Dumnezeu,

al celui care vede ceea ce lasă

să se vadă Cel Atotputernic,

al celui care, deşi cade,

are ochii deschişi:

5 Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacób,

locuinţele tale, Israél!

6 Ele se întind ca nişte văi,

ca nişte grădini lângă râu,

ca aloea pe care a sădit-o Domnul,

precum cedrii pe lângă ape.

7 Apa lui se revarsă din găleţi

şi sămânţa lui [se bucură]

de ape îmbelşugate.

Regele său se ridică mai presus de Agág

şi împărăţia se măreşte.

8 Dumnezeu l-a scos din Egipt

şi este pentru el ca

şi coarnele bivolului.

El devorează popoarele

care se ridică împotriva lui,

le sfărâmă oasele şi le frânge săgeţile.

9 Îndoaie genunchii, se culcă întocmai ca un leu, ca o leoaică:

Cine-l va scula?

Binecuvântat este oricine

te binecuvântează

şi blestemat este oricine te blestemă!”.

10 Bálac s-a aprins de mânie împotriva lui Balaám; a bătut din palme şi i-a zis lui Balaám: „Eu te-am chemat să-mi blestemi duşmanii; şi iată că de trei ori tu i-ai binecuvântat! 11 Fugi acum şi du-te acasă! Spusesem că-ţi voi da cinste, dar Domnul te-a împiedicat [să primeşti] cinstea”. 12 Balaám i-a zis lui Bálac: „Oare nu le-am spus mesagerilor pe care mi i-ai trimis 13 că, dacă mi-ar da Bálac chiar şi casa lui plină cu argint şi cu aur, n-aş putea să încalc cuvântul Domnului şi să fac bine sau rău după inima mea? Ceea ce Domnul îmi spune, aceea spun şi eu. 14 Şi acum, iată că mă duc la poporul meu! Vino şi-ţi voi arăta ce va face poporul acesta poporului tău după aceste zile!”. 15 [Balaám] şi-a rostit parabola sa:

„Oracolul lui Balaám, fiul lui Beór,

oracolul bărbatului

cu ochii deschişi,

16 oracolul celui

care aude cuvintele lui Dumnezeu,

al celui care vede ceea ce

lasă să se vadă Cel Atotputernic,

al celui care, deşi cade,

are ochii deschişi:

17 Îl văd, dar nu acum,

îl privesc, dar nu de aproape.

O stea răsare din Iacób,

un sceptru se ridică din Israél.

Străpunge hotarele lui Moáb

şi îi nimiceşte pe toţi fiii lui Set.

18 Îl va lua în stăpânire pe Edóm

şi îl va lua în stăpânire pe Seír,

duşmanii lui.

Israél va acţiona cu putere.

19 Cel care iese din Iacób îi va nimici

pe cei rămaşi din cetate”.

20 [Balaám] l-a văzut pe Amaléc

şi a rostit parabola sa:

„Amaléc este cel dintâi dintre neamuri,

dar sfârşitul lui

este distrugerea pentru totdeauna”.

21 [Balaám] i-a văzut pe chenéi şi a rostit parabola sa:

„Locuinţa ta este veşnică

şi cuibul tău este pus pe stâncă.

22 Dar Cáin va fi distrus prin foc

până ce Așúr te va lua captiv”.

23 [Balaám] şi-a rostit parabola:

,,Vai! Cine va mai putea trăi

când va face Dumnezeu acestea?

24 Nişte corăbii vor veni din Chitím,

îl vor asupri pe Așúr,

îl vor asupri pe Éber,

dar şi el va pieri odată”.

25 Balaám s-a ridicat, a plecat şi s-a întors acasă. Bálac a plecat şi el pe drumul lui.