Capitolul 9

REGALITATEA LUI ABIMÉLEC

1 Abimélec, fiul lui Ierubáal, a mers la Síhem la fraţii mamei lui şi le-a vorbit lor şi la toată familia casei tatălui mamei sale: 2 ,,Spuneţi, vă rog, în auzul tuturor bărbaţilor din Síhem: «Este mai bine pentru voi ca şaptezeci de oameni, toţi fii ai lui Ierubáal, să stăpânească peste voi sau să stăpânească peste voi un singur om? Şi aduceţi-vă aminte că eu sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră!»”. 3 Fraţii mamei lui au spus toate cuvintele acestea despre el în auzul tuturor bărbaţilor din Síhem şi inima lor s-a înclinat spre Abimélec; căci îşi ziceau: „El este fratele nostru”. 4 I-au dat şaptezeci [de sícli] de argint din templul lui Báal-Berít. Abimélec a cumpărat cu ei oameni de nimic şi vagabonzi care au mers după el. 5 A venit în casa tatălui său la Ófra şi i-a ucis pe fraţii săi, pe fiii lui Ierubáal, şaptezeci de oameni, pe o singură piatră. Nu a scăpat decât Iotám, cel mai tânăr fiu al lui Ierubáal, căci se ascunsese.

Parabola lui Iotám

6 Toţi locuitorii din Síhem şi toată casa lui Mílo s-au adunat, s-au dus şi l-au făcut rege pe Abimélec lângă stejarul lui Muţáb, care este în Síhem.

7 I-au zis lui Iotám şi el s-a dus,

s-a aşezat pe vârful muntelui Garizím,

şi-a ridicat glasul şi le-a zis:

„Ascultaţi-mă, bărbaţi din Síhem,

şi Dumnezeu să vă asculte!

8 Copacii au plecat să ungă un rege.

Ei i-au zis măslinului:

«Domneşte, tu, peste noi!».

9 Dar măslinul le-a zis:

«Oare mă voi lipsi de untdelemnul meu

prin care se cinstesc Dumnezeu

şi oamenii

ca să mă clatin deasupra copacilor?».

10 Copacii i-au zis smochinului:

«Vino, tu, şi domneşte peste noi!».

11 Dar smochinul le-a răspuns:

«Oare mă voi lipsi eu de dulceaţa mea

şi de fructele mele gustoase

ca să vin să mă clatin deasupra copacilor?».

12 Copacii au zis viţei-de-vie:

«Vino, tu, şi domneşte peste noi!»”.

13 Dar viţa-de-vie le-a răspuns:

«Oare mă voi lipsi eu de vinul meu,

care îi înveseleşte pe Dumnezeu

şi pe oameni,

ca să vin şi să mă clatin

deasupra copacilor?».

14 Atunci toţi copacii i-au zis spinului:

«Vino, tu, şi fii rege peste noi!».

15 Dar spinul le-a răspuns copacilor:

«Dacă într-adevăr vreţi

să mă ungeţi ca rege peste voi,

veniţi şi adăpostiţi-vă la umbra mea;

dacă nu, să iasă un foc din spini

şi să mistuie cedrii Libánului!».

Explicaţia lui Iotám

16 Acum, oare în adevăr şi cu neprihănire aţi acţionat voi făcându-l rege pe Abimélec? Oare aţi făcut bine cu Ierubáal şi cu casa lui şi potrivit cu faptele mâinilor sale i-aţi făcut lui? 17 Căci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a pus viaţa în primejdie şi v-a eliberat din mâna lui Madián, 18 dar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva casei tatălui meu şi i-aţi ucis fiii, şaptezeci de oameni, pe aceeaşi piatră şi l-aţi făcut rege pe Abimélec, fiul sclavei sale, peste locuitorii din Síhem, pentru că este fratele vostru. 19 Dacă în adevăr şi cu neprihănire aţi acţionat voi astăzi faţă de Ierubáal şi faţă de casa lui, bucuraţi-vă de Abimélec şi el să se bucure de voi! 20 Dacă nu, să iasă un foc din Abimélec şi să-i mistuie pe bărbaţii din Síhem şi casa lui Mílo sau un foc să iasă din bărbaţii din Síhem şi din casa lui Mílo şi să-l mistuie pe Abimélec!”.

21 Iotám a fugit, a alergat şi a mers la Béer şi a locuit acolo de frica lui Abimélec, fratele său.

Revolta locuitorilor din Síhem împotriva lui Abimélec

22 Abimélec a stăpânit peste Israél timp de trei ani. 23 Dumnezeu a trimis un duh rău între Abimélec şi bărbaţii din Síhem, iar ei au fost infideli faţă de Abimélec, 24 pentru ca să vină [asupra lui] violenţa [făcută] celor şaptezeci de fii ai lui Ierubáal şi să cadă sângele lor asupra lui Abimélec, fratele lor care i-a ucis, şi asupra bărbaţilor din Síhem care i-au întărit mâinile ca să-i ucidă pe fraţii lui. 25 Bărbaţii din Síhem au pus împotriva lui pe vârfurile munţilor pânditori ca să jefuiască pe toţi cei care treceau pe lângă ei pe drum. Şi i s-a spus lui Abimélec. 26 Gaál, fiul lui Ébed, a venit cu fraţii săi şi au trecut la Síhem, iar bărbaţii din Síhem au avut încredere în el! 27 Au ieşit la câmp, culegeau viile, călcau strugurii şi se veseleau; intrau în templul dumnezeilor lor, mâncau şi beau şi îl blestemau pe Abimélec. 28 Gaál, fiul lui Ébed, zicea: „Cine este Abimélec şi cine este Síhem ca să-i slujim lui Abimélec? Nu este el fiul lui Ierubáal şi Zebúl nu este supraveghetorul lui? Aţi slujit [cândva] oamenilor lui Hamór, tatăl lui Síhem; de ce să-i slujim [acum] lui Abimélec? 29 Cine mi-ar da poporul acesta în mână? L-aş alunga pe Abimélec! I-a zis lui Abimélec: «Întăreşte-ţi armata şi ieşi [la luptă]!»”. 30 Zebúl, căpetenia cetăţii, a auzit cuvintele lui Gaál, fiul lui Ébed, şi s-a aprins de mânie. 31 A trimis mesageri la Abimélec, la Arúma, ca să-i spună: ,,Iată, Gaál, fiul lui Ébed, şi fraţii lui au venit la Síhem şi au răzvrătit cetatea împotriva ta. 32 Acum, pleacă noaptea, tu şi poporul care este cu tine, şi stai la pândă în câmp! 33 Dimineaţa, la răsăritul soarelui, scoală-te şi năpusteşte-te asupra cetăţii! Iată, el şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta: să faci cu el ce va putea mâna ta!”. 34 Abimélec şi tot poporul care era cu el s-au ridicat noaptea şi s-au aşezat la pândă lângă Síhem, împărţiţi în patru grupe. 35 Gaál, fiul lui Ébed, a ieşit şi a stat la intrare, la poarta cetăţii, iar Abimélec şi tot poporul care era cu el s-au ridicat din ascunzătoare. 36 Gaál a văzut poporul şi i-a zis lui Zebúl: „Iată un popor care coboară din vârful munţilor!”. Zebúl i-a răspuns: „Tu vezi umbra munţilor ca pe nişte oameni”. 37 Gaál a zis din nou: „Iată un popor care coboară de pe ţinuturile înalte ale ţării şi un grup vine de pe calea Stejarului Ghicitorilor!”. 38 Zebúl i-a răspuns: „Unde îţi este acum gura cu care ziceai: «Cine este Abimélec ca să-i slujim?». Nu este oare acesta poporul pe care-l dispreţuiai? Mergi acum şi luptă-te cu el!”. 39 Gaál a ieşit în fruntea bărbaţilor din Síhem şi s-a luptat cu Abimélec. 40 Abimélec l-a urmărit, el a fugit din faţa lui şi au căzut mulţi morţi până la poarta cetăţii. 41 Abimélec s-a oprit la Arúma. Zebúl i-a izgonit pe Gaál şi pe fraţii lui ca să nu locuiască la Síhem.

Distrugerea localităţii Síhem şi cucerirea turnului

42 A doua zi poporul a ieşit la câmp. Şi i s-a dat de ştire lui Abimélec; 43 el şi-a luat poporul, l-a împărţit în trei grupe şi s-au aşezat la pândă în câmp. Văzând că poporul ieşea din cetate, s-a ridicat împotriva lor şi i-a bătut. 44 Abimélec şi grupele care erau cu el s-au năpustit şi s-au aşezat la intrare, la poarta cetăţii: două grupe s-au năpustit asupra tuturor celor care erau în câmp şi i-au bătut. 45 Abimélec a luptat toată ziua aceea împotriva cetăţii. A capturat cetatea şi i-a ucis pe oamenii care erau în ea. A dărâmat cetatea şi a presărat sare peste ea. 46 Când toţi bărbaţii din turnul din Síhem au auzit, au mers în fortăreaţa de la templul lui El-Berít. 47 I s-a dat de ştire lui Abimélec unde s-au adunat toţi locuitorii din turnul de la Síhem. 48 Abimélec a urcat pe Muntele Ţalmón, el şi tot poporul care era cu el. Abimélec a luat o secure în mână, a tăiat o ramură dintr-un copac, a ridicat-o şi a pus-o pe umărul său. Şi a zis către tot poporul care era cu el: „Ce m-aţi văzut că fac, grăbiţi-vă să faceţi ca mine!”. 49 De asemenea, tot poporul a tăiat fiecare ramura lui, au mers după Abimélec şi le-au pus pe fortăreaţă. Au dat foc la fortăreaţă deasupra [locuitorilor ei]. Au murit toţi oamenii din turnul de la Síhem, cam o mie de bărbaţi şi femei.

Moartea lui Abimélec

50 Abimélec a mers la Tébeţ: l-a asediat şi l-a capturat. 51 În mijlocul cetăţii era un turn puternic unde au fugit toţi bărbaţii şi femeile şi toţi conducătorii cetăţii; au încuiat uşile după ei şi s-au urcat pe acoperişul turnului. 52 Abimélec a ajuns la turn; a luptat împotriva lui şi s-a apropiat de intrarea turnului ca să pună foc. 53 O femeie a aruncat o piatră de râşniţă pe capul lui Abimélec şi i-a sfărâmat craniul. 54 L-a chemat imediat pe tânărul care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă ca să nu se zică despre mine: «L-a omorât o femeie»”. Tânărul l-a străpuns cu sabia şi a murit. 55 Când au văzut bărbaţii lui Israél că Abimélec a murit, a plecat fiecare acasă.

56 Dumnezeu a făcut să se întoarcă asupra lui Abimélec răul pe care-l făcuse tatălui său ucigându-i pe cei şaptezeci de fraţi ai lui. 57 [De asemenea] Dumnezeu a făcut să vină asupra capului oamenilor din Síhem tot răul pe care-l făcuseră. Astfel a venit asupra lor blestemul lui Iotám, fiul lui Ierubáal.