Capitolul 1

Prima lamentațiune: nenorocirile Ierusalímului

1 alef Cum de locuiește singură

cetatea cu un popor numeros!

A ajuns ca o văduvă

cea care avea multe neamuri!

Ea, care era prinţesa provinciilor,

[acum] este supusă tributului!

2 bet Plânge noaptea amar,

lacrimile [şiroiesc] pe obrazul ei

și nu mai este nimeni

dintre cei care o iubeau

care s-o mângâie.

Toți prietenii ei au înșelat-o,

i-au devenit dușmani.

3 ghimel Iúda a fost deportat

spre mizerie și grea sclavie.

Locuiește între neamuri

și nu găsește loc de odihnă.

Toți urmăritorii lui îl ajung

între strâmtorările sale.

4 dalet Drumurile Siónului suspină,

pentru că nu este nimeni

care să vină la sărbători;

toate porțile sale sunt devastate,

preoții săi gem și fecioarele sale

sunt mâhnite: el este în amărăciune.

5 he Cei care-l oprimau au devenit capi,

dușmanii lui [au parte] de liniște,

pentru că Domnul l-a făcut să sufere

din cauza mulțimii răzvrătirilor lui.

Pruncii lui au mers în captivitate,

înaintea opresorului.

6 waw A dispărut de la fiica Siónului

splendoarea ei;

căpeteniile sale au ajuns

ca și cerbii care nu găsesc pășune:

umblă fără putere

înaintea celor care îi urmăresc.

7 zain În zilele suferinței și ale rătăcirii sale,

Ierusalímul și-a adus aminte

de lucrurile sale de preț

pe care le avea în zilele de odinioară.

Dar când poporul său

a căzut în mâna opresorului,

nu a mai fost cine să-l ajute;

l-au văzut opresorii și l-au luat în râs

din cauza anihilării sale.

8 het Ierusalímul a păcătuit,

de aceea a devenit impur.

Toți cei care îl cinsteau îl disprețuiesc,

pentru că au văzut goliciunea lui

și el a gemut și și-a întors spatele.

9 tet Impuritatea lui

este pe poalele mantiei sale,

nu și-a amintit

de cele de pe urmă ale sale.

A căzut în mod surprinzător

și nu este cine să-l aline.

„Vezi, Doamne, suferința mea,

pentru că dușmanul s-a preamărit!”.

10 yod Opresorul și-a întins mâna

asupra lucrurilor lui de preț;

[Ierusalímul] a văzut neamuri

intrând în sanctuar,

unde tu porunciseși

să nu intre în adunarea ta.

11 kaf Tot poporul suspină căutând pâine;

au dat lucrurile lor de preț pentru hrană,

ca să-i revină sufletul.

„Vezi, Doamne, privește,

pentru că am devenit de dispreț!”.

12 lamed Să nu aveți [parte de așa ceva],

voi cei care treceți pe drum!

Priviți și vedeți dacă este o durere

ca durerea mea ce mă chinuie,

pe care Domnul m-a făcut s-o sufăr

în ziua mâniei sale aprinse!

13 mem Din înălțime a trimis foc

în oasele mele și m-a cuprins;

a întins o plasă pentru picioarele mele

și apoi m-a răsturnat.

M-a dat devastării

în toate zilele nepuținței.

14 nun A legat jugul răzvrătirii mele

de mâna lui:

se împletesc și urcă pe grumazul meu.

A făcut să cadă puterea mea,

Domnul m-a dat în mâini

din care nu mă pot ridica.

15 samec Domnul i-a trântit

pe toți vitejii mei în mijlocul meu;

a chemat asupra mea o adunare

ca să-i zdrobească pe tinerii mei.

Domnul a călcat-o ca în teasc

pe fecioară, fiica Siónului.

16 ayn De aceea, eu plâng,

ochii mei, ochii mei fac să curgă lacrimi,

căci s-a îndepărtat de mine

cel care mă mângâie,

cel care îmi face sufletul să-și revină;

fiii mei sunt devastați

pentru că dușmanul este puternic.

17 pe Sión își întinde mâinile,

dar nu este cine să-l mângâie.

Domnul a poruncit cu privire la Iacób

ca opresori să fie de jur împrejur

și Ierusalímul a devenit

pentru ei o impuritate.

18 țade Domnul este drept,

căci m-am ridicat împotriva cuvântului.

Ascultați, toate popoarele,

și vedeți chinul meu:fecioarele mele

și tinerii mei merg în captivitate.

19 qof I-am chemat pe cei care mă iubeau,

dar m-au înșelat.

Preoții mei și bătrânii mei în cetate

și-au dat duhul în timp ce căutau hrană

pentru ei ca să facă să-și revină sufletele lor.

20 reș „Vezi, Doamne, căci sunt în strâmtorare!

Măruntaiele fierb în mine,

inima se zvârcolește în interiorul meu,

căci m-am răzvrătit.

Afară, sabia m-a lăsat fără copii,

iar în casă, este ca moartea.

21 șin Ei au auzit că suspin,

dar nu a fost nimeni care să mă mângâie.

Toți dușmanii mei

au auzit de nenorocirea mea și se bucură,

pentru că tu ai făcut-o;

ai făcut să vină ziua pe care ai anunțat-o

și ei vor fi ca mine.

22 tau Fă să ajungă înaintea ta toată răutatea lor

și chinuie-i cum m-ai chinuit pe mine

din cauza tuturor răzvrătirilor mele!

Pentru că suspinele mele sunt multe

și inima-mi este frântă.