Capitolul 22

AL TREILEA CICLU DE DISCURSURI

 Intervenţia lui Elifáz

Păcătosul care nu se căieşte

1 Elifáz din Temán

a luat cuvântul şi a zis:

2 „Oare lui Dumnezeu îi este de folos omul?

Cel înţelept îşi este de folos sieşi.

3 Are vreo plăcere Cel Atotputernic că

tu eşti drept sau vreun câştig

că tu eşti neprihănit pe căile tale?

4 Oare pentru teama ta [de Domnul]

te justifică [el] şi vine cu tine la judecată?

5 Oare nu e mare răutatea ta

şi nelegiuirea ta nu este fără sfârşit?

6 Luai garanţie de la fraţii tăi

pe degeaba şi-i dezbrăcai de haine pe cei goi.

7 Nu dădeai să bea apă celui însetat

şi celui flămând i-ai refuzat pâinea.

8 Omul puternic are pământ

şi cel de vază locuieşte pe el.

9 Le trimiteai cu mâinile goale

pe cele văduve şi braţele celor orfani erau frânte.

10 De aceea eşti înconjurat de laţuri

şi te-a cuprins spaima pe neaşteptate.

11 Nu vezi întunericul

şi o mulţime de ape te acoperă.

 Cel care controlează din întuneric

12 Oare nu este Dumnezeu

în înălţimea cerurilor?

Priveşte vârful stelelor: cât sunt de înalte!

13 Şi tu zici: «Ce ştie Dumnezeu?

Oare poate să judece în spatele negurii?

14 Norii îl ascund şi el nu vede,

umblă pe bolta cerului».

15 Oare vrei să ţii calea veşnică

pe care au mers oamenii nelegiuiţi?

16 Ei au fost luaţi fără să mai aibă timp:

un torent le-a răsturnat temeliile.

17 Ei îi spuneau lui Dumnezeu:

«Îndepărtează-te de la noi!».

Căci ce poate să facă Cel Atotputernic pentru noi?

18 El le umpluse casele cu bunăstare.

Dar departe de mine sfatul celor nelegiuiţi!

19 Cei drepţi văd şi se bucură,

iar cel nevinovat îi ia în râs.

20 Într-adevăr, cel care s-a ridicat

împotriva noastră este distrus

şi ce a rămas de la ei este devorat de foc.

 Apel la reconciliere

21 Ataşează-te de el şi fă pace!

Prin acestea va veni la tine bunăstarea.

22 Primeşte din gura lui învăţătura

şi pune cuvintele sale în inima ta!

23 Dacă te vei întoarce

la Cel Atotputernic, vei fi reclădit!

Îndepărtează nedreptatea din cortul tău!

24 Pune în ţărână aurul preţios

şi printre stâncile din torente, [aurul] de Ofír!

25 Cel Atotputernic va fi aurul tău preţios

şi argint strălucitor pentru tine.

26 Atunci îţi vei găsi bucuria în Cel Atotputernic

şi-ţi vei ridica faţa către Dumnezeu.

27 Te vei ruga lui şi el te va asculta

şi voturile tale le vei împlini.

28 Vei decide ceva şi ţi se va împlini,

iar pe căile tale va străluci lumina.

29 Când el îi va umili, tu vei spune: «Curaj!».

El îi mântuieşte pe cei cu ochii plecaţi.

30 El îl salvează pe cel nevinovat:

va fi salvat prin curăţia mâinilor tale”.