Psalmul 57

PSALMUL 57 (56)

Rugăciune pentru salvarea de asupritori

1 Maestrului de cor. Pe [melodia] „Să nu distrugi!”. Al lui Davíd. Imn.

Atunci când Davíd a fugit în peşteră din faţa lui Saul.

2 Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine,

pentru că la tine îşi caută refugiu sufletul meu;

şi la umbra aripilor tale îmi caut [un loc] de scăpare

până va trece primejdia!

3 Strig către Dumnezeul cel Preaînalt,

către Dumnezeul care îmi face binele:

4 va trimite din ceruri şi mă va elibera,

îi va face de ocară pe cei care mă calcă în picioare,

va trimite Dumnezeu îndurarea şi adevărul său.          Sélah

5 Sufletul meu e culcat în mijlocul puilor de leu care-i sfâşie pe fiii oamenilor;

dinţii lor sunt suliţe şi săgeţi, iar limbile lor, săbii ascuţite.

6 Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule,

peste tot pământul este gloria ta!

7 Au întins cursă paşilor mei şi au încovoiat sufletul meu.

Au săpat în faţa mea o groapă, dar ei [înşişi] au căzut în ea.

8 Inima mea este gata, Dumnezeule,

gata este inima mea!

9 Ţie îţi voi cânta şi ţie îţi voi intona psalmi.

Trezeşte-te, gloria mea! Treziţi-vă, harpă şi alăută;

vreau să trezesc aurora!

10 Te voi lăuda printre popoare, Doamne,

îţi voi cânta psalmi printre neamuri.

11 Pentru că îndurarea ta este mare, până la ceruri,

şi fidelitatea ta, până la nori.

12 Înalţă-te peste ceruri, Dumnezeule,

peste tot pământul este gloria ta!