Capitolul 8

A doua înmulţire a pâinilor (Mt 15,32-39)

1 În zilele acelea, adunându-se din nou o mulţime mare şi neavând ce să mănânce, i-a chemat pe discipoli şi le-a spus: 2 „Mi-e milă de mulţime, pentru că stau cu mine deja de trei zile şi nu au ce să mănânce. 3 Dacă îi trimit acasă flămânzi, vor leşina pe drum, iar unii dintre ei au venit de departe”. 4 Discipolii lui i-au răspuns: „Cum ar putea cineva să-i hrănească pe aceştia cu pâine aici în pustiu?”. 5 El i-a întrebat: „Câte pâini aveţi?”. I-au spus: „Şapte”. 6 Atunci a poruncit mulţimii să se aşeze pe pământ. Şi, luând cele şapte pâini, a mulţumit, le-a frânt şi le-a dat discipolilor lui ca să le pună înainte. Iar ei le-au pus înaintea mulţimii. 7 Şi mai aveau câţiva peştişori. Binecuvântându-i, a spus ca şi pe aceştia să-i pună înainte. 8 Au mâncat, s-au săturat şi au adunat, din ceea ce a prisosit, din bucăţi şapte coşuri. 9 Erau cam patru mii. El le-a dat drumul 10 şi îndată, urcându-se cu discipolii săi în barcă, a venit în părţile Dalmanutei.

Semnul din cer (Mt 16,1-4)

11 Apoi, ieşind fariseii, au început să discute cu el, cerându-i un semn din cer ca să-l pună la încercare. 12 Suspinând în duhul său, a spus: „De ce caută generaţia aceasta un semn? Adevăr vă spun, niciun semn nu va fi dat generaţiei acesteia”. 13 Şi, lăsându-i, s-a urcat din nou [în barcă] şi a plecat spre celălalt ţărm.

 Avertismente pentru discipoli (Mt 16,5-12)

14 Uitaseră să ia pâine şi nu aveau cu ei în barcă decât o pâine. 15 El i-a avertizat: „Vedeţi şi păziţi-vă de aluatul fariseilor şi de aluatul lui Iród!”. 16 Iar ei discutau între ei că nu au pâine. 17 El, cunoscând [aceasta], le-a spus: „De ce discutaţi că nu aveţi pâine? Încă nu pricepeţi şi nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită? 18 Aveţi ochi, şi nu vedeţi; aveţi urechi, şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte? 19 Când am frânt cinci pâini pentru cinci mii, câte coşuri pline cu bucăţi aţi adunat?”. I-au spus: „Douăsprezece”. 20 „Şi cele şapte [pâini] pentru cei patru mii, câte coşuri pline cu bucăţi aţi adunat?”. Ei i-au spus: „Şapte”. 21 Iar el le-a zis: „Încă nu înţelegeţi?”.

Vindecarea orbului de la Betsáida

22 Au venit la Betsáida, iar ei i-au adus un orb şi l-au rugat să-l atingă. 23 [Isus], luându-l de mână, l-a dus în afara satului; şi, punându-i salivă pe ochi, şi-a pus mâinile peste el şi l-a întrebat: „Vezi ceva?”. 24 Apoi, ridicându-şi [ochii], a spus: „Văd oamenii ca nişte copaci; îi văd umblând”. 25 Atunci şi-a mai pus o dată mâinile pe ochii lui, iar el a văzut clar şi s-a vindecat şi vedea toate lucrurile clar. 26 Apoi l-a trimis acasă, spunându-i: „Să nu intri deloc în sat!”.

Mărturisirea lui Petru (Mt 16,13-20; Lc 9,18-21)

27 Isus şi discipolii săi au plecat spre satele Cezaréii lui Fílip. Pe drum i-a întrebat pe discipolii săi, spunându-le: „Cine spun oamenii că sunt eu?”. 28 Iar ei i-au spus: „«Ioan Botezătorul», alţii, «Ilíe», iar alţii, «Unul din profeţi»”. 29 Atunci, el i-a întrebat: „Dar voi cine spuneţi că sunt eu?”. Răspunzând, Petru i-a spus: „Tu eşti Cristosul!”. 30 Şi le-a poruncit cu asprime să nu vorbească nimănui despre el.

Prima anunţare a morţii şi învierii lui Isus (Mt 16,21-23; Lc 9,22)

31 Atunci a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei şi cărturari, să fie ucis şi a treia zi să învie. 32 Şi le spunea aceasta în mod deschis. Dar Petru, luându-l deoparte, a început să-l certe. 33 Iar el, întorcându-se şi privindu-şi discipolii, l-a certat pe Petru şi a spus: „Mergi în urma mea, Satană, căci nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor!”.

Condiţiile urmării lui Isus (Mt 16,24-28; Lc 9,23-28)

34 Chemând la sine mulţimea şi pe discipolii săi, le-a spus: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze! 35 Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine, însă, îşi va pierde viaţa pentru mine şi pentru evanghelie o va salva. 36 Aşadar, ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă îşi pierde sufletul? 37 Căci ce poate să dea omul în schimb pentru sufletul său? 38 Dacă cineva se va ruşina de mine şi de cuvintele mele în această generaţie adulteră şi păcătoasă, şi Fiul Omului se va ruşina de el când va veni în gloria Tatălui său cu îngerii cei sfinţi”.