Capitolul 5

Datoriile creştinilor în cadrul comunităţii

1 Aşadar, pe prezbíterii care sunt între voi, eu care sunt prezbíter ca şi ei şi martor al suferinţelor lui Cristos şi părtaş al gloriei care se va arăta, îi îndemn: 2 Păstoriţi turma lui Dumnezeu [care v-a fost încredinţată], supraveghind-o, nu cu silă, ci de bunăvoie, aşa cum vrea Dumnezeu, nu pentru un câştig necinstit, ci cu bunăvoinţă; 3 nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste cei care v-au fost încredinţaţi, ci făcându-vă modele pentru turmă. 4 Iar când va apare păstorul suprem, veţi primi cununa gloriei, care nu se veştejeşte.

5 Tot aşa şi voi, tinerilor, supuneţi-vă prezbíterilor. Îmbrăcaţi-vă toţi în umilinţă unii faţă de alţii, pentru că:

Dumnezeu se împotriveşte celor mândri,

însă celor umiliţi le dă har!”.

6 Aşadar, umiliţi-vă sub mâna puternică a lui Dumnezeu pentru ca el să vă înalţe la timpul potrivit! 7 Încredinţaţi-i lui toată îngrijorarea voastră, căci el se îngrijeşte de voi!

8 Fiţi cumpătaţi, vegheaţi! Duşmanul vostru, diavolul, ca un leu care rage, dă târcoale căutând pe cine să înghită! 9 Împotriviţi-vă lui, tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri răspândiţi în lume îndură aceleaşi suferinţe! 10 Iar Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat la gloria sa veşnică în Cristos Isus, după ce veţi fi suferit puţin, el însuşi vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere, vă va face neclintiţi. 11 Lui să-i fie puterea în veci! Amin!

12 V-am scris pe scurt prin Silván, pe care îl consider un frate credincios, ca să vă îndemn şi să dau mărturie că acesta este adevăratul har al lui Dumnezeu; să rămâneţi în el.

13 Vă salută comunitatea din Babilón, aleasă ca şi voi, şi Marcu, fiul meu.

14 Salutaţi-vă unii pe alţii cu sărutul dragostei! Pace vouă tuturor care sunteţi în Cristos!