Victoria fiilor lui Símon asupra lui Cendebéu
1 Ioan a urcat din Gazára şi i-a adus la cunoştinţă lui Símon, tatăl său, cele pe care le făcea Cendebéu. 2 Símon i-a chemat pe cei doi fii ai săi mai mari, Iúda şi Ioan, şi le-a zis: „Eu, fraţii mei şi casa tatălui meu am purtat luptele lui Israél din tinereţe şi până în ziua de azi. Ne-a fost dat să îl eliberăm cu mâinile noastre pe Israél de mai multe ori. 3 Acum, am îmbătrânit, iar voi, din mila [cerului], sunteţi suficient de mari ca să fiţi în locul meu şi al fratelui meu. Mergeţi şi luptaţi pentru neamul nostru şi ajutorul cerului să fie cu voi!”. 4 A ales din ţinut douăzeci de mii de bărbaţi războinici şi călăreţi şi au mers împotriva lui Cendebéu. Şi au poposit la Modiín. 5 S-au sculat în zori şi au mers spre câmpie. Dar, iată, o armată numeroasă de pedestraşi şi călăreţi venea în întâmpinarea lor; un torent era între ei. 6 El şi poporul lui s-au oprit în faţa lor. Când a văzut că poporul lui se temea să treacă torentul, l-a trecut el primul. Atunci, bărbaţii l-au văzut şi au trecut după el. 7 A împărţit poporul şi cavaleria era în mijlocul pedestraşilor. Căci cavaleria duşmanilor era foarte numeroasă. 8 Au sunat din trâmbiţe, iar Cendebéu şi trupa lui au fost înfrânţi. Au căzut foarte mulţi răniţi, iar restul a fugit spre fortăreaţă. 9 Atunci a fost rănit şi Iúda, fratele lui Ioan. Dar Ioan i-a urmărit până când a ajuns la Cédron, [cetatea pe care Cendebéu] o reconstruise. 10 [Alţii] au fugit spre turnurile din câmpiile de la Azót. [Ioan] a dat foc [cetăţii] şi au căzut dintre [duşmani] cam două mii de bărbaţi. Iar [Ioan] s-a întors în Iudéea cu pace.
Moartea lui Símon la Doc
11 Ptoleméu, [fiul] lui Abúbos, care fusese stabilit strateg peste câmpia Ierihónului, avea mult argint şi aur. 12 El era ginerele marelui preot. 13 Dar i s-a îngâmfat inima şi a vrut să pună stăpânire pe ţară. Şi-a făcut planuri împotriva lui Símon şi a fiilor lui să-i înlăture prin înşelăciune. 14 Símon străbătea cetăţile din ţară şi se îngrijea de nevoile lor. A coborât la Ierihón împreună cu Matatía şi Iúda, fiii săi, în anul o sută şaptezezeci şi şapte, în luna a unsprezecea, adică luna Sabát. 15 [Fiul] lui Abúbos i-a primit cu înşelăciune în fortăreaţa numită Doc, pe care o construise el, şi a pregătit pentru ei un ospăţ, dar a ascuns nişte bărbaţi. 16 Când Símon şi fiii lui s-au îmbătat, Ptoleméu s-a năpustit împotriva lui Símon în sala banchetului şi i-a ucis pe el şi pe cei doi fii ai săi, precum şi pe câţiva slujitori ai săi. 17 A săvârşit o mare ticăloşie, răsplătind binele cu rău.
18 Ptoleméu a scris acestea şi le-a trimis regelui ca să-i trimită armate în ajutor şi să-i dea ţinutul şi cetăţile lor. 19 A trimis alţii la Gazára ca să-l înlăture pe Ioan, iar căpeteniilor peste o mie le-a trimis scrisoare ca să vină la el şi să le dea argint, aur şi daruri. 20 Pe alţii i-a trimis ca să captureze Ierusalímul şi muntele templului. 21 Cineva a alergat înainte şi i-a adus la cunoştinţă lui Ioan la Gazára că pieriseră tatăl său şi fraţii lui şi că [Ptoleméu] „a trimis să te omoare şi pe tine”. 22 Când [Ioan] a auzit [acestea], s-a tulburat foarte mult. I-a luat pe oamenii care veniseră să-l ucidă şi i-a ucis el. Căci aflase că ei căutau să-l ucidă. 23 Celelalte cuvinte ale lui Ioan, luptele sale, faptele lui de vitejie de care a dat dovadă, zidurile pe care le-a construit şi faptele lui, 24 iată, acestea sunt scrise în Cartea Cronicilor marii sale preoţii, din ziua în care a devenit mare preot după tatăl său.