Capitolul 3

Mărturia creştină în viaţa de căsătorie

1 Tot aşa, femeile, să fie supuse bărbaţilor lor, pentru ca, dacă unii nu ascultă cuvântul, prin purtarea soţiilor, fără cuvinte, ei să fie câştigaţi 2 la vederea purtării voastre respectuoase şi curate. 3 Podoaba voastră să nu fie exterioară: împletitura părului, bijuteriile de aur, etalarea hainelor, 4 ci interiorul inimii, cu [podoaba] nepieritoare a unui duh blând şi liniştit care este plăcut lui Dumnezeu. 5 Căci aşa se împodobeau, odinioară, femeile sfinte care îşi puneau speranţa în Dumnezeu, fiind supuse soţilor lor: 6 astfel, Sára a ascultat de Abrahám, numindu-l stăpânul ei. Voi aţi devenit fiicele ei dacă faceţi binele şi nu vă lăsaţi speriate de nimic.

7 Tot aşa şi voi, bărbaţilor, trăiţi împreună cu soţiile voastre, ţinând cont că ele sunt făpturi mai slabe şi arătându-le preţuire, întrucât sunt părtaşe, împreună cu voi, la harul vieţii, pentru ca rugăciunile voastre să nu fie tulburate.

Atitudini faţă de aproapele

8 În sfârşit, fiţi toţi într-un gând, compătimitori, [plini] de iubire faţă de fraţi, milostivi şi umiliţi. 9 Nu întoarceţi rău pentru rău, nici insultă pentru insultă, dimpotrivă, binecuvântaţi, pentru că la aceasta aţi fost chemaţi, ca să moşteniţi binecuvântarea!

10 Într-adevăr,

cine vrea să iubească viaţa şi să vadă zile bune

să-şi ferească limba de la rău

şi buzele sale să nu vorbească cu înşelăciune,

11 să evite răul şi să facă binele,

să caute pacea şi s-o urmeze;

12 pentru că ochii Domnului [sunt] peste cei drepţi

şi urechile sale [sunt atente] la rugăciunile lor,

iar faţa Domnului [este] împotriva celor care fac rele”.

Suportarea persecuţiei după exemplul lui Cristos

13 Şi cine vă va face rău, dacă sunteţi zeloşi pentru bine? 14 Şi chiar dacă veţi suferi pentru dreptate, fericiţi sunteţi! Nu vă lăsaţi cuprinşi de frică din cauza lor şi nici să nu vă tulburaţi. 15 Dimpotrivă, sfinţiţi-l pe Domnul Cristos în inimile voastre, gata oricând să daţi răspuns oricui vă cere cont de speranţa voastră, 16 dar cu blândeţe şi bună cuviinţă, având o conştiinţă curată, ca tocmai în ceea ce sunteţi calomniaţi să fie ruşinaţi cei care bârfesc purtarea voastră bună în Cristos. 17 Căci este mai bine să suferiţi făcând binele, dacă aşa vrea Dumnezeu, decât făcând răul.

18 Căci şi Cristos a suferit o dată pentru păcate, el, cel drept, pentru cei nedrepţi, ca să vă ducă la Dumnezeu, dat la moarte în ceea ce priveşte trupul, dar înviat cu duhul, 19 în care a venit şi a predicat sufletelor care erau în închisoare, 20 celor care odinioară nu au voit să asculte, când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui Nóe, pe când se construia arca în care puţini, adică opt suflete, au fost salvate prin apă. 21 Aceasta este o imagine a Botezului care vă salvează acum pe voi nu ca o ştergere a necurăţiei trupului, ci ca o invocare de la Dumnezeu a unei conştiinţe curate prin învierea lui Isus Cristos, 22 cel care, după ce s-a înălţat la cer, este la dreapta lui Dumnezeu şi îi sunt supuşi îngerii, stăpânirile şi puterile.