Oséa, ultimul rege al lui Israél (732 – 724 î.C.)
1 În anul al doisprezecelea al lui Aház, regele lui Iúda, Oséa, fiul lui Elá, a fost rege peste Israél la Samaría timp de nouă ani. 2 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului, dar nu ca regii lui Israél care au fost înaintea lui.
3 Salmánasár, regele Asíriei, a urcat împotriva lui: Oséa i-a devenit vasal şi i-a plătit tribut. 4 Regele Asíriei a descoperit la Oséa o conspiraţie, întrucât a trimis mesageri la So, regele Egiptului, şi nu i-a mai plătit tribut regelui Asíriei ca în fiecare an. Dar regele Asíriei l-a arestat şi l-a legat în închisoare.
Luarea Samaríei (722 î.C.)
5 Regele Asíriei a invadat toată ţara; a urcat împotriva Samaríei şi a asediat-o timp de trei ani. 6 În anul al nouălea al lui Oséa, regele Asíriei a luat Samaría şi a deportat Israélul în Asíria şi i-a pus să locuiască la Haláh şi la Habór, lângă râul Gozán, şi în cetăţile mezilor.
Motivarea ruinării lui Israél
7 Lucrul acesta s-a întâmplat pentru că fiii lui Israél au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lor, care-i scosese din ţara Egiptului, de sub mâna lui Faraón, regele Egiptului, şi pentru că s-au temut de dumnezei străini. 8 Au umblat după obiceiurile neamurilor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israél şi [în cele] pe care le-au făcut regii lui Israél. 9 Fiii lui Israél au făcut în ascuns împotriva Domnului Dumnezeului lor [lucruri] care nu sunt bune. Şi-au zidit înălţimi în toate cetăţile lor, de la turnul străjerilor până la cetăţile întărite. 10 Şi-au ridicat stele şi Aşére pe orice colină înaltă şi sub orice copac verde. 11 Şi acolo au ars tămâie pe toate înălţimile ca neamurile pe care le alungase Domnul dinaintea lor şi au făcut lucruri rele, mâniindu-l pe Domnul. 12 Au slujit idolilor despre care Domnul le zisese: „Să nu faceţi lucrul acesta!”.
13 Domnul a dat mărturie împotriva lui Israél şi împotriva lui Iúda prin toţi profeţii lui, prin toţi văzătorii, zicând: „Întoarceţi-vă de la căile voastre rele şi păziţi poruncile mele, toate hotărârile mele conform cu toată legea pe care v-am dat-o prin slujitorii mei, profeţii!”. 14 Dar ei n-au ascultat, şi-au înţepenit grumazul aşa cum au făcut părinţii lor care nu au rămas fideli Domnului Dumnezeului lor. 15 Au refuzat hotărârile lui şi alianţa pe care o încheiase cu părinţii lor şi mărturiile lui pe care le-a dat înaintea lor: au mers după alte deşertăciuni şi au comis nebuniile altor popoare care îi înconjurau şi despre care le poruncise Domnul: „Să nu faceţi ca ele!”. 16 Au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor, şi-au făcut chipuri turnate – doi viţei – şi-au făcut o Aşéră, s-au închinat la toată oştirea cerească şi i-au slujit lui Báal. 17 I-au trecut pe fiii lor şi pe fiicele lor prin foc, s-au dedat la ghicit şi la descântece, s-au vândut ca să facă ceea ce este rău în ochii Domnului, mâniindu-l. 18 Domnul s-a mâniat foarte mult împotriva lui Israél şi i-a îndepărtat de la faţa lui. N-a rămas decât tribul lui Iúda.
19 Dar nici Iúda nu a păzit poruncile Domnului Dumnezeului lui, ci a umblat după obiceiurile pe care Israél le făcuse. 20 Domnul a respins toată descendenţa lui Israél; i-a umilit şi i-a dat în mâna cotropitorilor până când i-a îndepărtat de la faţa sa. 21 Căci Israél s-a dezlipit de casa lui Davíd şi l-au făcut rege pe Ieroboám, fiul lui Nebát. Ieroboám l-a sedus pe Israél să nu-l mai urmeze pe Domnul şi l-a făcut să săvârşească un păcat mare. 22 Fiii lui Israél au umblat în toate păcatele pe care le făcuse Ieroboám: nu s-au abătut de la ele 23 până când l-a îndepărtat Domnul pe Israél de la faţa lui, după cum spusese prin toţi slujitorii lui, profeţii. Israél a fost deportat din ţara lui în Asíria până în ziua de azi.
Originea samaritenilor
24 Regele Asíriei a adus [oameni] din Babilón, din Cutá, din Avá, din Hamát şi din Sefarváim şi i-a aşezat în cetăţile Samaríei în locul fiilor lui Israél. Ei au moştenit Samaría şi au locuit în cetăţile ei.
25 Când au început ei să locuiască acolo, nu se temeau de Domnul, iar Domnul a trimis împotriva lor lei care-i omorau. 26 Atunci, i-au spus regelui Asíriei: „Neamurile pe care le-ai strămutat şi le-ai aşezat în cetăţile Samaríei nu cunosc judecata Dumnezeului ţării. El a trimis împotriva lor lei care îi omoară până când vor şti judecata Dumnezeului ţării”. 27 Atunci regele Asíriei a poruncit, zicând: „Trimiteţi-l pe unul dintre preoţii pe care i-aţi deportat de acolo; să meargă să se aşeze acolo şi să îi înveţe judecata Dumnezeului ţării!”. 28 Unul dintre preoţii care fuseseră deportaţi din Samaría a venit şi s-a aşezat la Bétel şi i-a învăţat cum să se teamă de Domnul.
29 Dar fiecare popor şi-a făcut dumnezeii săi şi i-au pus în casele de pe înălţimile pe care le făcuseră samaritenii, fiecare în cetăţile în care locuiau. 30 Oamenii din Babilón l-au făcut pe Sucót-Benót; oamenii din Cut l-au făcut pe Nergál, iar oamenii din Hamát l-au făcut pe Aşimá, 31 cei din Avá i-au făcut pe Nibház şi Tartác; cei din Sefarváim i-au ars pe copiii lor în foc [în cinstea] lui Adramélec şi Anamélec, dumnezeii din Sefarváim. 32 Ei se temeau şi de Domnul, însă şi-au făcut, din tot poporul, preoţi ai înălţimilor care aduceau cult pentru ei în templele de pe înălţimi. 33 Se temeau şi de Domnul, dar îi slujeau şi pe zeii lor, după judecata neamurilor care fuseseră deportate de acolo. 34 Până în ziua de astăzi ei fac după judecățile lor de mai înainte: nu fac după hotărârile lui, după judecăţile lui, după legea şi porunca pe care le-a dat-o Domnul fiilor lui Iacób, căruia i-a dat numele de Israél.
35 Domnul încheiase o alianţă cu ei şi le poruncise: „Să nu vă temeţi de alţi dumnezei şi să nu vă prosternați înaintea lor; să nu-i slujiţi şi să nu le aduceţi jertfe, 36 ci numai Domnului, care v-a scos din ţara Egiptului cu mână puternică şi braţ întins: de el să vă temeţi, înaintea lui să vă prosternați şi să-i aduceţi jertfe! 37 Să păziţi hotărârile, judecăţile, legea şi porunca pe care a scris-o pentru voi, împlinindu-le în toate zilele! Să nu vă temeţi de alţi zei, 38 să nu uitaţi alianţa pe care am încheiat-o cu voi! Să nu vă temeţi de alţi zei! 39 Ci să vă temeţi de Domnul Dumnezeul vostru şi el vă va elibera din mâna tuturor duşmanilor voştri!”. 40 Însă ei nu au ascultat şi au făcut după judecățile lor de mai înainte. 41 Aceste popoare s-au temut de Domnul, dar slujeau şi idolilor lor. Şi fiii lor şi fiii fiilor lor fac cum au făcut părinţii lor până în ziua de azi.