V. Pregătirea eliberării din partea Domnului

¹A treia zi, Estéra s-a îmbrăcat cu [hainele] sale regale şi a venit în curtea interioară a casei regelui, în faţa casei regelui. Regele stătea pe tronul său de domnie, în faţa uşii casei. ^1a În ziua a treia, când a încetat să se mai roage, s-a dezbrăcat de hainele de jale şi s-a îmbrăcat în veşmintele gloriei ei.

^1b Şi, împodobindu-se cu strălucire, după ce l-a chemat pe Dumnezeu cel a toate văzător şi mântuitor, le-a luat cu sine pe cele două slujnice: şi pe una dintre ele se sprijinea ca într-o alintare, iar cealaltă o urma ţinându-i poalele veşmântului. ^1c Ea era îmbujorată în culmea frumuseţii ei şi chipul îi era vesel ca al unei îndrăgostite, însă inima îi era strânsă de teamă. ^1d Şi, după ce a trecut de toate uşile, a stat dreaptă înaintea regelui; acesta era aşezat pe tronul său regesc şi îmbrăcat cu toate veşmintele strălucirii sale, împodobit peste tot cu aur şi nestemate; şi era foarte înfricoşător. ^1e Şi, ridicându-şi chipul înflăcărat de slavă, a privit în culmea mâniei, iar regina s-a prăbuşit: s-a schimbat la faţă de slăbiciune şi şi-a lăsat capul pe cel al slujnicei care mergea înaintea ei. ^1f Dar Dumnezeu a schimbat duhul regelui în blândeţe şi, tulburat, acesta a sărit de pe tronul lui şi a prins-o în braţe până şi-a venit în fire; şi o mângâia cu cuvinte împăciuitoare şi i-a spus: ^1g „Ce este, Estéra? Eu sunt fratele tău; îndrăzneşte, nu vei muri, căci porunca noastră este pentru cei de rând: apropie-te!”. ² Când a văzut-o regele pe regina Estéra, care stătea în curte, ea a aflat har în ochii lui. Regele a întins către Estéra sceptrul de aur care era în mâna lui, iar Estéra s-a apropiat şi a atins vârful sceptrului. ^2a Ea i-a spus: „Te-am văzut, stăpâne, ca pe un înger al lui Dumnezeu şi inima mi s-a tulburat de teama slavei tale; căci minunuat eşti, stăpâne, şi chipul tău este plin de farmec”. ^2b Şi, în timp ce-i vorbea, a căzut cuprinsă de slăbiciune, iar regele s-a tulburat şi toţi slujitorii lui au început să o încurajeze. ³ Regele i-a zis: „Ce ai, regină Estéra? Ce vrei să-mi ceri? Chiar şi jumătate din imperiu îţi voi da!”. ⁴ Estéra a răspuns: „Dacă este bine pentru rege, să vină regele şi Amán astăzi la ospăţul pe care i l-am pregătit!”. ⁵ Regele a zis: „Aduceţi-l repede pe Amán, ca să facă după cuvântul Estérei!”.

Şi au venit regele şi Amán la ospăţul pe care îl pregătise Estéra. ⁶ Regele i-a zis Estérei în timp ce bea vin: „Ceea ce tu ceri ţi se va da şi ceea ce tu cauţi, până la jumătate din imperiu, se va face!”. ⁷ Estéra a răspuns şi a zis: „Ceea ce eu cer şi caut este: ⁸ dacă am aflat har în ochii regelui şi dacă este bine pentru rege să îmi dea ceea ce eu cer şi să facă ceea ce eu caut, să vină regele şi Amán la ospăţul pe care îl voi pregăti pentru ei şi mâine voi face după cuvântul regelui!”.

⁹ Amán a ieşit în ziua aceea, bucuros şi cu inima veselă. Dar când l-a văzut pe Mardohéu la poarta regelui că nu s-a ridicat şi nici nu s-a mişcat pentru el, Amán s-a umplut de mânie împotriva lui Mardohéu. ¹⁰ Însă Amán s-a stăpânit şi a mers acasă. Apoi a trimis să fie aduşi cei care îl iubeau şi Zeréş, soţia lui. ¹¹ Amán le-a povestit despre strălucirea bogăţiei sale şi despre mulţimea fiilor săi, despre cum l-a mărit regele şi despre cum l-a ridicat peste căpeteniile şi slujitorii regelui. ¹² Amán a mai spus: „Regina Estéra nu a lăsat [pe nimeni] să intre cu regele la ospăţul pe care i l-a pregătit decât numai pe mine. Chiar şi pentru mâine sunt invitat de către ea împreună cu regele. ¹³ Dar toate acestea nu au nicio valoare pentru mine atât timp cât îl văd pe Mardohéu, iudeul, stând la poarta regelui”. ¹⁴ Dar Zeréş, soţia lui, şi cei care îl iubeau i-au zis: „Fă o spânzurătoare înaltă de cincizeci de cóţi şi dimineaţa spune-i regelui să fie spânzurat Mardohéu de ea! Apoi mergi cu regele la ospăţ cu bucurie!”. Lucrul acesta a fost bun înaintea lui Amán şi a făcut o spânzurătoare.