Capitolul 8

Noaptea nunţii

1 Când au terminat de mâncat şi de băut, au vrut să se culce. L-au luat pe tânăr şi l-au dus în cameră. 2 Tobía şi-a amintit de cuvântul lui Rafaél şi a luat ficatul peştelui şi inima din desaga pe care o avea şi le-a pus pe jăratecul pentru incens. 3 Mirosul peştelui l-a oprit şi l-a îndepărtat pe demon spre părţile Egiptului. Rafaél a mers, l-a împiedicat acolo şi l-a legat imediat.

4 [Părinţii] au ieşit şi au închis uşa camerei. Tobía s-a ridicat de pe pat şi i-a zis: „Scoală, soră, să ne rugăm şi să cerem de la Dumnezeul nostru să arate faţă de noi îndurare şi grijă!”. 5 S-a ridicat şi au început să se roage şi să ceară să aibă grijă de ei. Şi a început să zică:

„Binecuvântat eşti tu, Dumnezeul părinţilor noştri, şi binecuvântat este numele tău în toate generaţiile viitoare! Să te binecuvânteze cerurile şi toată creaţia ta în toţi vecii!

6 Tu l-ai făcut pe Adám şi i-ai dat-o pe Eva, soţia lui, ca ajutor şi sprijin. Din amândoi s-a născut tot neamul omenesc. Tu ai spus: «Nu este bine ca omul să fie singur. Să-i facem un ajutor pe potriva lui!».

7 Şi acum, nu din desfrânare o iau pe această soră a mea, ci întru adevăr. Binevoieşte să te înduri de mine şi de ea şi să îmbătrânim împreună!”.

8 Şi au zis împreună: „Amin! Amin!”. 9 Apoi au dormit peste noapte. 10 Raguél, sculându-se, i-a chemat pe slujitori la sine, au mers şi au săpat o groapă. Căci spunea: „În caz că a murit, să nu ajungem de râs şi de ruşine!”. 11 Când au terminat de săpat groapa, Raguél a venit acasă şi a chemat-o pe soţia lui. 12 I-a zis: „Trimite-o pe una dintre slujitoare să meargă să vadă dacă trăieşte! Dacă a murit, să-l îngropăm, ca să nu ştie nimeni!”. 13 Ei au trimis-o pe slujitoare. Au luat candela, au deschis uşa. Ea a intrat şi i-a găsit întinşi şi dormind împreună. 14 Slujitoarea a ieşit şi le-a făcut cunoscut că el trăieşte şi că nu s-a întâmplat nimic rău.

15 Atunci, ei l-au binecuvântat pe Dumnezeul cerului, zicând: „Binecuvântat eşti tu, Dumnezeule, cu toată binecuvântarea curată! Să te binecuvânteze în toate veacurile!

16 Binecuvântat eşti pentru că mi-ai făcut bine, nu după temerile mele, ci după îndurarea ta cea mare pe care ai arătat-o faţă de noi!

17 Binecuvântat eşti tu pentru că ai arătat îndurare faţă de doi [fii] singuri [la părinţi]! Arată-le, Stăpâne, îndurare şi mântuire şi împlineşte-le viaţa cu bucurie şi îndurare!”.

18 Atunci le-a poruncit slujitorilor lui să astupe groapa înainte să se facă dimineaţă.

19 Apoi i-a zis soţiei sale să facă multe pâini, să meargă la staul şi să aducă doi boi şi patru berbeci. A zis să-i taie şi au început să-i pregătească. 20 L-a chemat pe Tobía şi i-a zis: „Paisprezece zile să nu te mişti de aici! Rămâi să mâncăm şi să bem la mine! Fă să se bucure inima fiicei mele care a fost întristată!”. 21 Din câte am, ia de aici jumătate şi mergi sănătos la tatăl tău! Iar cealaltă jumătate, când vom muri eu şi soţia mea, este a voastră. Ai încredere, copile: eu sunt tatăl tău şi Édna, mama ta! Noi suntem alături de tine şi de sora ta de acum şi până-n veac. Ai încredere, copile!”.