Capitolul 18

Dumnezeu la Mamré

1 Domnul i s-a arătat [lui Abrahám] la terebinţii din Mamré pe când el şedea la intrarea în cort, în timpul arşiţei zilei. 2 Şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, trei bărbaţi stăteau în picioare aproape de el. I-a văzut şi a alergat de la intrarea în cort ca să-i întâmpine şi s-a prosternat până la pământ 3 şi a zis: „Doamne, dacă am aflat har în ochii tăi, nu trece pe lângă slujitorul tău! 4 Să se aducă puţină apă! Vă veţi putea spăla picioarele şi să vă întindeți sub copac. 5 Eu voi lua o bucată de pâine ca să vă întăriți, apoi veți trece mai departe, de vreme ce aţi trecut pe la slujitorul vostru”. Ei i-au zis: „Fă aşa cum ai spus!”.

6 Abrahám s-a dus în grabă la Sára, în cort, şi i-a zis: „Ia repede trei măsuri din făina aleasă, frământă şi fă turte!”. 7 Abrahám a alergat la cireadă, a luat un viţel fraged şi bun şi l-a dat servitorului care s-a grăbit să-l pregătească. 8 A luat unt, lapte şi viţelul pe care îl pregătise şi le-a pus înaintea lor, iar ei au mâncat în timp ce el stătea lângă ei sub copac.

9 Ei l-au întrebat: „Unde este Sára, soţia ta?”. El le-a răspuns: „Iat-o în cort!”. 10 Şi a spus: „Mă voi întoarce la tine la anul pe vremea aceasta şi atunci Sára, soţia ta, va avea un fiu”. Sára asculta la intrarea în cort, fiind în spatele lui. 11 Abrahám şi Sára erau bătrâni, ajunși [înaintați] în zile, iar Sárei îi încetase rânduiala femeilor. 12 Sára a râs în sine, zicându-şi: „Acum că m-am trecut, voi mai avea plăcere?. Şi stăpânul meu este bătrân”. 13 Domnul i-a zis lui Abrahám: „Pentru ce a râs Sára, zicând: «Oare voi naşte cu adevărat, aşa bătrână cum sunt?». 14 Oare este vreun lucru prea minunat pentru Domnul? La timpul hotărât, [la anul] pe vremea aceasta, mă voi întoarce la tine şi Sára va avea un fiu”. 15 Sára a tăgăduit, zicând: „N-am râs”. Căci îi era frică. Dar acela a zis: „Ba ai râs!”.

Mijlocirea lui Abrahám pentru Sodóma

16 Bărbaţii s-au ridicat de acolo şi au privit spre Sodóma, iar Abrahám a mers cu ei ca să le dea drumul. 17 Domnul a zis: „Oare îi voi ascunde lui Abrahám ceea ce am de gând să fac? 18 Deoarece Abrahám va deveni un neam mare şi puternic şi vor fi binecuvântate în el toate neamurile pământului, 19 căci l-am ales ca el să lase poruncă fiilor săi şi casei sale de după el să păstreze calea Domnului şi să facă dreptate şi judecată, pentru ca Domnul să ducă la îndeplinire ceea ce i-a spus lui Abrahám”. 20 Domnul a zis: „Strigătul [împotriva] Sodómei şi Gomórei s-a mărit şi păcatul lor este foarte greu. 21 De aceea voi coborî să văd dacă purtarea lor corespunde cu strigătul ei ajuns până la mine; iar de nu, voi şti [ce să fac]”.

22 Bărbaţii s-au întors de acolo şi au mers spre Sodóma, în vreme ce Abrahám stătea [încă] înaintea Domnului. 23 Abrahám s-a apropiat şi i-a zis: „Oare îl vei nimici pe cel drept împreună cu cel nelegiuit? 24 Poate că se află cincizeci de drepţi în cetate; oare îi vei nimici şi nu vei suporta locul pentru cei cincizeci de drepţi care sunt în ea? 25 Departe de tine să faci un lucru ca acesta: să-l faci pe cel drept să moară împreună cu cel nelegiuit şi să fie cu cel drept cum este cu cel nelegiuit! Departe de tine! Oare judecătorul întregului pământ nu va face judecată?”. 26 Domnul i-a răspuns: „Dacă voi găsi în Sodóma, în cetate, cincizeci de drepţi, voi suporta tot locul de dragul lor!”.

27 Abrahám a reluat: „Iată, am îndrăznit să vorbesc cu Domnul eu, care sunt praf şi cenuşă! 28 Poate că din cincizeci de drepţi vor lipsi cinci. Vei nimici pentru cei cinci toată cetatea?”. I-a răspuns: „N-o voi nimici dacă voi găsi acolo patruzeci şi cinci”. 29 Abrahám a continuat să vorbească şi a zis: „Poate că se vor găsi acolo patruzeci”. I-a răspuns: „Nu o voi face de dragul celor patruzeci”.

30 A zis: „Să nu se mânie Domnul meu dacă voi mai vorbi! Poate că se vor găsi acolo treizeci!”. A răspuns: „Nu o voi face dacă voi găsi acolo treizeci!”. 31 [Abrahám] a zis: „Iată, am îndrăznit să mai vorbesc Domnului meu. Poate se vor găsi acolo douăzeci!”. A răspuns: „Nu o voi distruge de dragul celor douăzeci!”. 32 A zis: „Să nu se mânie Domnul meu dacă voi mai vorbi o singură dată! Poate se vor găsi acolo zece!”. A răspuns: „Nu o voi nimici de dragul celor zece!”.

33 Când Domnul a terminat de vorbit cu Abrahám a plecat, iar Abrahám s-a întors acasă.