A doua călătorie în Egipt
1 Foametea era grea în ţară. 2 Când au terminat de mâncat grâul pe care-l aduseseră din Egipt, tatăl lor le-a zis: „Duceţi-vă iarăşi şi mai cumpăraţi-ne ceva de mâncare!”. 3 Iúda i-a răspuns: „Omul ne-a mărturisit: «Nu-mi veţi mai vedea faţa dacă fratele vostru nu va fi cu voi». 4 Dacă eşti de acord să-l trimiţi pe fratele nostru cu noi, vom coborî şi-ţi vom cumpăra de mâncare. 5 Dar dacă nu eşti [de acord] să-l trimiţi, nu vom coborî, căci omul ne-a spus: «Nu-mi veţi mai vedea faţa dacă fratele vostru nu va fi cu voi»”. 6 Israél a zis atunci: „Pentru ce mi-aţi făcut un astfel de rău făcându-i cunoscut omului aceluia că mai aveţi un frate?”. 7 Ei au răspuns: „Omul acela ne-a întrebat insistent despre noi şi familia noastră şi a zis: «Tatăl vostru mai este în viaţă? Mai aveţi vreun frate?». Şi noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi, oare, să ştim că el ne va zice: «Aduceţi-l pe fratele vostru!»?”. 8 Iúda i-a zis lui Israél, tatăl său: „Trimite tânărul cu mine; ne vom ridica şi vom merge ca să trăim şi să nu murim nici noi, nici tu şi nici copiii noştri! 9 Eu garantez pentru el; în mâna mea să-l cauți! Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine şi dacă nu-l voi pune înaintea ta, vinovat să fiu faţă de tine pentru toate zilele vieţii [mele]! 10 Căci dacă n-am mai fi zăbovit atât, ne-am fi întors de două ori până acum”.
11 Israél, tatăl lor, le-a zis: „Dacă aşa trebuie, aşa să faceţi: luaţi-vă în saci din cele mai bune roade ale ţării şi coborâți la omul acela ca dar, şi anume: puţin balsam, puţină miere, răşină, mir, fistic şi migdale! 12 Luaţi în mâinile voastre de două ori mai mult argint şi argintul care v-a fost pus înapoi în sacii voştri daţi-l înapoi cu mâna voastră! Poate că a fost o greşeală. 13 Luaţi-l pe fratele vostru, ridicaţi-vă şi întoarceţi-vă la omul [acela]! 14 Dumnezeul cel Atotputernic să vă facă să aflați îndurare înaintea omului aceluia şi să-l trimită împreună cu voi şi pe celălalt frate al vostru, şi pe Beniamín! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!”.
A doua întâlnire a lui Iosíf cu fraţii săi
15 Bărbaţii au luat acest dar, au luat de două ori mai mult argint şi pe Beniamín, s-au ridicat, au coborât în Egipt şi au stat înaintea lui Iosíf. 16 Iosíf i-a văzut pe ei şi pe Beniamín şi a zis celui care era peste casa lui: „Adu-i pe oamenii aceştia în casă, taie [ce trebuie] şi pregăteşte [masa], căci oamenii aceştia vor mânca împreună cu mine la amiază!”. 17 Omul a făcut cum îi poruncise Iosíf: i-a făcut pe bărbaţi să intre în casa lui Iosíf.
18 Oamenii s-au temut, deoarece au fost conduşi în casa lui Iosíf, şi au zis: „Din pricina argintului pus înapoi în sacii noştri mai înainte am fost aduşi aici; vrea să se năpustească peste noi, să se arunce asupra noastră ca să ne ia sclavi, cu tot cu măgarii noştri”. 19 S-au apropiat de cel care era peste casa lui Iosíf şi i-au vorbit la uşa casei 20 şi au zis: „Ascultă, domnule, noi am mai coborât înainte aici ca să cumpărăm grâne! 21 Apoi, când am ajuns la locul de popas, ne-am deschis sacii şi, iată, argintul fiecăruia era la gura sacului său, [argintul nostru] după greutatea lui, şi l-am adus înapoi în mâna noastră. 22 Am adus cu noi alt argint ca să cumpărăm grâne. Nu ştim cine a pus argintul în sacii noştri”. 23 [El] le-a zis: „Pace vouă! Nu vă temeţi! Dumnezeu, Dumnezeul tatălui vostru v-a pus o comoară în saci. Argintul vostru au ajuns la mine”. Şi l-a făcut pe Simeón să iasă la ei.
24 Omul i-a dus pe bărbaţi în casa lui Iosíf şi le-a dat apă ca să-şi spele picioarele. Şi a dat nutreţ măgarilor lor. 25 Ei şi-au pregătit darul pentru când avea să vină Iosíf, la amiază; căci auziseră că aveau să mănânce acolo.
26 Când Iosíf a ajuns acasă, ei i-au adus în casă darul pe care-l aveau în mâini şi i s-au închinat cu faţa la pământ. 27 El i-a întrebat de sănătate şi a zis: „Bătrânul vostru tată, de care aţi vorbit, este sănătos? Mai trăieşte?”. 28 Ei au răspuns: „Servitorul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăieşte încă”. Iar ei s-au aplecat şi i s-au prosternat. 29 Iosíf a ridicat ochii şi l-a văzut pe Beniamín, fratele său, fiul mamei sale, şi a zis: „Acesta este fratele vostru cel tânăr, despre care mi-aţi vorbit?”. Şi a adăugat: „Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!”. 30 Iosíf a ieşit în grabă, căci s-a simţit mişcat în interior în faţa fratelui său şi îi venea să plângă. A intrat într-o încăpere şi a plâns acolo. 31 Apoi şi-a spălat faţa, a ieşit şi, stăpân pe sine, a zis: „Puneţi mâncarea!”. 32 Şi i-au pus lui de o parte, lor de o parte, iar egipténilor care mâncau cu el deoparte; căci egipténii nu puteau să stea la masă cu evreii, fiindcă lucrul acesta era un lucru abominábil pentru egipténi. 33 Ei s-au aşezat în faţa lui: după vârsta lor, de la cel dintâi născut, după dreptul lui de întâi-născut, şi până la cel mai tânăr, după tinereţea lui; şi oamenii aceia se uitau cu mirare unul la altul. 34 Le-a adus porţii din [bucatele] care erau înaintea lui; iar porţia lui Beniamín era de cinci ori mai mare decât porţia tuturor celorlalţi. Au băut şi s-au veselit împreună cu el.