Capitolul 2

Ieremía ascunde material de cult

1 Se găseşte în scrieri că profetul Ieremía le-a poruncit celor deportaţi să ia foc, cum este indicat, 2 şi că profetul le-a poruncit celor deportaţi să ducă cu ei Legea, ca să nu se uite de prescrierile Domnului şi să nu rătăcească în cuget, văzând statuile de aur şi de argint şi podoabele din jurul lor. 3 Şi, spunând altele asemănătoare, îi îndemna să nu îndepărteze Legea din inima lor. 4 Mai era în scriere cum profetul, fiind înştiinţat prin descoperire, a poruncit să fie aduse după el cortul şi arca atunci când a ieşit spre muntele pe care a urcat Moise şi a văzut moştenirea lui Dumnezeu. 5 Când Ieremía a ajuns, a găsit o încăpere ca o grotă, unde a dus cortul, arca şi altarul tămâierii şi a închis uşa. 6 Unii dintre cei care-l însoţiseră au mers ca să caute drumul, dar nu au putut să-l găsească. 7 Când Ieremía a aflat, i-a certat şi le-a spus ca locul să rămână necunoscut până când Domnul va reface adunarea poporului şi îşi va arăta îndurarea. 8 Atunci, Domnul va descoperi acestea şi se va arăta gloria Domnului şi norul cum a fost văzut de Moise şi cum a cerut Solomón ca locul să fie sfinţit cu măreţie. 9 Se povesteşte că [Solomón], fiind înţelept, a adus jertfă pentru înnoirea şi terminarea templului. 10 După cum Moise s-a rugat la Domnul şi a coborât foc din cer şi a mistuit cele ale jertfei, tot la fel şi Solomón s-a rugat şi a căzut foc care a consumat arderile de tot. 11 Şi Moise a zis: «Pentru că nu s-a mâncat, [jertfa] pentru păcat a fost consumată». 12 Tot la fel şi Solomón a celebrat timp de opt zile.

Biblioteca lui Nehemía

13 Mai este relatat în Scrierile şi Memoriile lui Nehemía cum [Nehemía] a înfiinţat o bibliotecă şi a adunat cărţile despre regi şi despre profeţi, cele ale lui Davíd şi scrisorile regilor despre darurile voluntare. 14 Tot la fel şi Iúda a adunat toate cele care fuseseră împrăştiate din cauza războiului şi ele se află la noi. 15 Dacă aveţi nevoie de ele, trimiteţi la noi pe cineva ca să vi le ducă!

Invitaţia la celebrarea sărbătorii

16 Având de gând să celebrăm purificarea, v-am scris şi vouă. Veţi face bine dacă veţi celebra zilele [de sărbătoare]. 17 Dumnezeu, care a salvat întregul său popor, care le-a redat tuturor moştenirea, regalitatea, preoţia şi sfinţenia, 18 după cum a promis prin lege, noi ne punem speranţa în Dumnezeu că în curând se va îndura de noi şi ne va aduna din [orice loc] de sub cer în locul sfânt. El ne-a scăpat de rele mari şi a purificat locul [cel sfânt]”.

II. PREFAŢA AUTORULUI

19 Cele referitoare la Iúda Macabéul şi la fraţii acestuia, la purificarea templului celui mare şi la restaurarea altarului, 20 ca şi la războaiele împotriva lui Antióh Epifánul şi ale fiului acestuia, Eupátor; 21 cele despre semnele care au venit din cer: ei s-au luptat bărbăteşte pentru iudaism, cu mărinimie, încât, deşi erau puţini, au capturat toată ţara şi au urmărit mulţimea barbară, 22 au redobândit templul vestit în toată lumea, au eliberat cetatea [Ierusalím] şi au restabilit legile care erau pe punctul de a fi desfiinţate, întrucât Domnul s-a îndurat de ei cu toată blândeţea; 23 cele expuse de către Iáson din Ciréne în cinci cărţi, ne vom strădui să le rezumăm într-o singură carte. 24 Considerând masa numerelor şi cât este de greu pentru cei care vor voi să pătrundă povestirile acestor istorii din cauza mulţimii materiei, 25 ne-am îngrijit să le dăm ceva plăcut celor care vor să citească, o uşurare celor care vor să cuprindă cu memoria şi să fim de folos tuturor celor care se vor apropia de ea. 26 Iar pentru noi, cei care am început această muncă a rezumării, nu este uşor, ci este lucru cu sudoare şi nopţi nedormite. 27 Asemenea celui care pregăteşte un banchet, căutând să le facă plăcere altora, pentru a-i mulţumi pe mulţi, cu bucurie ne asumăm truda. 28 Lăsând în seama scriitorului descrierea fiecărui detaliu, ne vom strădui să urmăm contururile unui rezumat. 29 Aşa cum arhitectul unei case noi trebuie să se îngrijească de întreaga construcţie, iar cine o înfrumuseţează cu picturi trebuie să urmărească numai cele de trebuinţă pentru înfrumuseţare, tot astfel, socotesc eu, [e valabil] şi pentru noi. 30 A pătrunde în cuvinte şi a reflecta asupra lor pentru a cerceta cu atenţie fiecare amănunt este propriu celui care compune istorisirea. 31 Celui care urmăreşte să prescurteze, să-i fie îngăduit să parafrazeze şi să nu înşire [toate] faptele!

32 Să începem de aici povestirea, legând-o de cele spuse mai înainte! Căci ar fi o prostie să te lungeşti înainte de istorisire, iar istorisirea s-o scurtezi.