Capitolul 26

IV. PROFEŢII DESPRE FERICIRE

 IEREMÍA, PROFET ADEVĂRAT

Arestarea şi judecarea lui Ieremía

1 La începutul domniei lui Ioiachím, fiul lui Iosía, regele lui Iúda, a fost acest cuvânt de la Domnul: 2 „Aşa vorbeşte Domnul: «Stai în curtea casei Domnului şi vorbeşte împotriva tuturor cetăţilor lui Iúda care vin să se prosterneze în casa Domnului şi spune toate cuvintele pe care ţi le voi porunci să le spui lor! Nu lăsa deoparte niciun cuvânt! 3 Poate că vor asculta şi se va întoarce fiecare de la calea lui cea rea. Eu voi regreta răul pe care mă gândisem să-l fac împotriva lor din cauza răutăţii faptelor lor. 4 Spune-le: ‹Aşa vorbeşte Domnul: ‘Dacă nu mă ascultaţi ca să umblaţi după legea mea pe care v-am pus-o în faţa voastră 5 şi să ascultaţi de cuvintele slujitorilor mei, profeţii pe care i-am trimis la voi – i-am trezit să-i trimit –, dar nu-i veţi asculta, 6 atunci voi face acestei case cum [am făcut] cu Şílo şi cetatea aceasta o voi da blestemului pentru toate neamurile pământului’›!»”.

7 Preoţii, profeţii şi tot poporul l-au auzit pe Ieremía spunând aceste cuvinte în casa Domnului. 8 Când Ieremía a terminat de spus tot ceea ce Domnul îi poruncise să spună întregului popor, preoţii, profeţii şi tot poporul l-au prins şi i-au zis: „Vei muri. 9 De ce profeţeşti în numele Domnului şi zici: «Casa aceasta va fi ca Şílo şi cetatea aceasta va fi pustiită, fără locuitori»?”. Tot poporul s-a adunat împotriva lui Ieremía în casa Domnului. 10 Căpeteniile lui Iúda au auzit aceste lucruri şi au urcat de la casa regelui la casa Domnului şi au stat la intrarea cea nouă a porţii [casei] Domnului.

11 Preoţii şi profeţii le-au spus căpeteniilor şi întregului popor: „Să fie o judecată spre moarte pentru omul acesta! Căci a profeţit împotriva acestei cetăţi, aşa cum aţi auzit cu urechile voastre”. 12 Ieremía le-a zis tuturor căpeteniilor şi întregului popor: „Domnul m-a trimis să profeţesc împotriva acestei case şi împotriva acestei cetăţi toate cuvintele pe care le-aţi auzit. 13 Acum, faceţi bune căile şi faptele voastre, ascultaţi glasul Domnului Dumnezeului vostru şi Domnul va regreta răul pe care l-a rostit împotriva voastră! 14 Iar eu, iată-mă, sunt în mâinile voastre: faceţi cu mine ceea ce este bun şi drept în ochii voştri! 15 Numai să ştiţi că, dacă mă veţi omorî, voi veţi aduce sânge nevinovat asupra voastră, asupra acestei cetăţi şi asupra locuitorilor ei, deoarece cu adevărat Domnul m-a trimis la voi să spun în urechile voastre toate aceste cuvinte”.

16 Căpeteniile şi tot poporul le-au zis preoţilor şi profeţilor: „Pentru omul acesta nu poate fi o judecată spre moarte, căci în numele Domnului Dumnezeului nostru ne vorbeşte”. 17 Atunci s-au ridicat unii dintre bătrânii ţării şi au zis întregii adunări a poporului: 18 „Mihéia din Moréşet profeţea în zilele lui Ezechía, regele lui Iúda, şi spunea întregului popor al lui Iúda: «Aşa vorbeşte Domnul Sabaót: ‹Sión va fi arat ca un câmp, Ierusalímul va deveni o ruină, iar muntele casei [Domnului], o înălţime împădurită› ».

19 Oare l-au omorât Ezechía, regele lui Iúda, şi întregul Iúda? Nu s-a temut el de Domnul, şi Domnului i-a părut rău şi Domnul a regretat răul pe care îl pronunţase împotriva lor? Şi noi să facem răul acesta mare împotriva sufletelor noastre?”.

20 Ba chiar a fost un om care profeţea în numele Domnului, Uría, fiul lui Şemáia, din Chiriát-Iearím. El a profeţit împotriva acestei cetăţi şi împotriva acestei ţări, după toate cuvintele lui Ieremía. 21 Regele Ioiachím, toţi vitejii lui şi toate căpeteniile lui au auzit cuvintele sale, iar regele căuta să-l omoare. Dar Uría a auzit, s-a temut şi a fugit şi a mers în Egipt. 22 Regele Ioiachím a trimis oameni în Egipt, pe Elnatán, fiul lui Acbór, şi pe alţii împreună cu el în Egipt. 23 Aceştia l-au scos pe Uría din Egipt şi l-au adus la regele Ioiachím, iar el l-a lovit cu sabia şi i-a aruncat cadavrul în mormintele fiilor poporului. 24 Dar mâna lui Ahicám, fiul lui Şafán, a fost pentru Ieremía ca să nu-l dea în mâna poporului spre a fi omorât.