Capitolul 36

IX. SUFERINŢELE LUI IEREMÍA

Sulul cărţii din 605-604 î.C.

1 În anul al patrulea al lui Ioiachím, fiul lui Iosía, regele lui Iúda, a fost acest cuvânt către Ieremía de la Domnul: 2 „Ia-ţi un sul de carte şi scrie pe el toate cuvintele pe care ţi le-am spus cu privire la Israél, cu privire la Iúda şi cu privire la toate neamurile din ziua în care ţi-am vorbit – din zilele lui Iosía – şi până în ziua de azi! 3 Poate că va auzi casa lui Iúda tot răul pe care m-am gândit să li-l fac, ca să se întoarcă fiecare de la calea lui cea rea şi eu să le iert nelegiuirea şi păcatul lor”. 4 Ieremía l-a chemat pe Barúh, fiul lui Nería, iar Barúh a scris pe sulul cărţii, din gura lui Ieremía, toate cuvintele Domnului pe care i le spusese.

5 Ieremía i-a poruncit lui Barúh, zicând: „Eu sunt închis şi nu pot să merg la casa Domnului. 6 Mergi tu şi citeşte din cartea pe care ai scris de la mine cuvintele Domnului în auzul poporului, în casa Domnului, în zi de post; citeşte-le în auzul întregului Iúda care vine din cetăţile sale. 7 Poate va ajunge rugăciunea lor înaintea Domnului şi se va întoarce fiecare de la calea lui cea rea, căci mare este mânia aprinsă a Domnului despre care a vorbit Domnul împotriva acestui popor”. 8 Barúh, fiul lui Nería, a făcut conform cu tot ce i-a poruncit Ieremía, profetul, şi a citit din carte cuvintele Domnului în casa Domnului. 9 În anul al cincilea al lui Ioiachím, fiul lui Iosía, regele lui Iúda, în luna a noua, au vestit un post înaintea Domnului pentru tot poporul din Ierusalím şi pentru tot poporul care venea din cetăţi în Ierusalím. 10 Barúh a citit din carte cuvintele lui Ieremía în casa Domnului, în camera lui Ghemaría, fiul lui Şafán, scribul, în curtea superioară, la intrarea Porţii celei Noi a casei Domnului, în auzul întregului popor.

11 Mihéia, fiul lui Ghemaría, fiul lui Şafán, a auzit toate cuvintele Domnului din carte. 12 A coborât la casa regelui, în camera scribului şi, iată, erau aşezate acolo toate căpeteniile: Elişamá, scribul, Deláia, fiul lui Şemáia, Elnatán, fiul lui Acbór, Ghemaría, fiul lui Şafán, Sedecía, fiul lui Ananía, şi toate căpeteniile. 13 Mihéia le-a făcut cunoscute toate cuvintele pe care le-a auzit în timp ce Barúh citea din carte în auzul poporului. 14 Atunci, toate căpeteniile l-au trimis la Barúh pe Iehudí, fiul lui Netanía, fiul lui Şelemía, fiul lui Cúşi, spunând: „Ia în mâna ta sulul din care ai citit în auzul poporului şi vino!”. Barúh, fiul lui Nería, a luat sulul în mâna lui şi a venit la ei. 15 Ei i-au zis: „Aşază-te şi citeşte în auzul nostru!”. Şi Barúh a citit în auzul lor. 16 Când au auzit ei toate cuvintele, s-au îngrozit unul în faţa celuilalt şi i-au spus lui Barúh: „Îi vom face cunoscute regelui toate aceste lucruri”. 17 Iar pe Barúh l-au întrebat: „Spune-ne cum ai scris toate aceste cuvinte din gura lui!”. 18 Barúh le-a zis: „El îmi spunea cu gura lui toate aceste cuvinte, iar eu le-am scris în cartea aceasta cu cerneală”. 19 Atunci, căpeteniile i-au zis lui Barúh: „Mergeţi şi ascundeţi-vă tu şi Ieremía şi nimeni să nu ştie unde sunteţi!”. 20 Apoi ei au mers la rege în curte, dar au lăsat sulul în camera lui Elişamá, scribul, şi au spus toate lucrurile în auzul regelui.

21 Dar regele l-a trimis pe Iehudí să ia sulul, iar el l-a luat din camera lui Elişamá, scribul. Iehudí l-a citit în auzul regelui şi în auzul tuturor căpeteniilor care erau lângă rege. 22 Regele şedea în casa de iarnă – era luna a noua – şi [focul] ardea înaintea lui în vatră. 23 Când Iehudí [a terminat] de citit trei sau patru coloane, [regele] a tăiat cu un cuţit cartea şi a aruncat-o în focul care era în vatră până când s-a terminat tot sulul în focul care era în vatră. 24 Totuşi, nu s-au înspăimântat şi nici nu şi-au sfâşiat hainele nici regele sau vreun slujitor al său când au auzit toate aceste cuvinte. 25 Elnatán, Deláia şi Ghemaría au insistat la rege ca să nu ardă sulul, dar el nu i-a ascultat. 26 Ci regele le-a poruncit lui Ierahmeél, fiul regelui, lui Seráia, fiul lui Azriél, şi lui Şelemía, fiul lui Abdiél, să-i prindă pe Barúh, scribul, şi pe Ieremía, profetul. Dar Domnul îi făcuse să se ascundă.

27 Cuvântul Domnului a fost către Ieremía după ce regele arsese sulul şi cuvintele pe care Barúh le scrisese din gura lui Ieremía: 28 „Ia din nou un alt sul şi scrie pe el toate cuvintele care erau înainte, care erau scrise pe primul sul şi pe care l-a ars Ioiachím, regele lui Iúda! 29 Iar împotriva lui Ioiachím, regele lui Iúda, spune: aşa vorbeşte Domnul: «Tu ai ars sulul acesta, spunând: ‹De ce ai scris pe el că regele Babilónului va veni şi va distruge ţara aceasta şi va nimici din ea om şi animal› »”. 30 De aceea, aşa vorbeşte Domnul împotriva lui Ioiachím, regele lui Iúda: „Nu va mai fi pentru el cine să stea pe tronul lui Davíd, iar cadavrul lui va fi aruncat la căldură ziua şi la frig noaptea. 31 Îi voi pedepsi pe el, descendenţa lui şi pe toţi slujitorii lui pentru nelegiuirea lor şi voi face să vină asupra lor – asupra locuitorilor din Ierusalím şi asupra fiecărui om din Iúda – tot răul pe care l-am spus împotriva lor, iar ei nu au ascultat”.

32 Ieremía a luat un alt sul şi i l-a dat lui Barúh, scribul. [Barúh] a scris pe el din gura lui Ieremía toate cuvintele cărţii pe care Ioiachím, regele lui Iúda, o arsese în foc; ba au mai fost adăugate la ele multe cuvinte ca acelea.