Primul discurs al lui Bildád
Dreptatea divină
1 Bildád din Şúah a luat cuvântul şi a zis: 2 „Până când vei vorbi astfel
şi cuvintele gurii tale vor fi ca un vânt puternic?
3 Oare Dumnezeu va înclina judecata
şi Cel Atotputernic va înclina dreptatea?
4 Dacă fiii tăi au păcătuit împotriva lui,
i-a dat în mâna nelegiuirii lor.
5 Dar dacă tu îl vei căuta pe Dumnezeu
şi îl vei implora pe Cel Atotputernic,
6 dacă tu eşti curat şi drept,
atunci el se va ridica pentru tine
şi va răsplăti locuinţa dreptăţii tale.
7 Deşi începutul tău era mic,
sfârşitul tău va fi foarte mare.
Înţelepciunea celor din vechime
8 Întreabă generaţiile de odinioară şi reflectează la experienţa părinţilor lor.
9 Căci noi suntem de ieri şi nu ştim;
ca o umbră sunt zilele noastre pe pământ.
10 Oare nu te vor învăţa şi-ţi vor spune
şi din inima lor vor scoate cuvinte?
11 Oare creşte papura fără mlaştină?
Sau se înalţă trestia fără apă?
12 Când este încă pe tulpină, netăiată,
se usucă înaintea oricărei plante.
13 Astfel sunt căile celor care îl uită
pe Dumnezeu şi speranţa celui făţarnic dispare;
14 încrederea lui va slăbi
şi siguranţa lui este ca o pânză de păianjen.
15 Se va rezema de casa lui,
dar nu va sta [în picioare],
se va prinde de ea, dar nu va ţine.
16 Viguros este înaintea soarelui
şi peste grădina lui face să iasă ramurile sale.
17 Îşi împleteşte rădăcinile
în grămada de pietre, printre pietre se vede.
18 Dar dacă-l smulgi de la locul său,
acesta îl va renega:
«Nu te-am văzut [niciodată]».
19 Aceasta este bucuria căii sale;
alţii vor răsări din ţărână.
20 Iată, Dumnezeu nu-l va respinge pe cel integru
şi nu va întări mâna celor răi
21 până ce va umple gura ta de surâs
şi buzele tale, de strigăt de bucurie.
22 Cei care te urăsc se vor îmbrăca
în ruşine şi cortul celor nelegiuiţi nu va mai fi.