Psalmul 79

PSALMUL 79 (78)

Lamentare pentru distrugerea Israélului

1 Psalm. Al lui Asáf.

Dumnezeule, popoarele păgâne au năvălit în moştenirea ta,

au întinat templul tău cel sfânt

şi au prefăcut Ierusalímul într-o grămadă de pietre.

2 Cadavrele slujitorilor tăi le-au dat ca hrană păsărilor cerului

şi carnea credincioşilor tăi au dat-o fiarelor pământului.

3 Le-au vărsat sângele ca apa împrejurul Ierusalímului

şi n-a fost nimeni ca să-i îngroape.

4 Am ajuns de ocara vecinilor noştri,

de batjocura şi râsul celor care ne înconjoară.

5 Până când, Doamne, te vei mânia? La nesfârşit?

Cât timp va mai arde gelozia ta ca focul?

6 Revarsă mânia ta asupra neamurilor care nu te cunosc,

asupra domniilor care nu cheamă numele tău,

7 căci l-au devorat pe Iacób

şi locuinţa sa au devastat-o.

8 Nu mai lua în seamă împotriva noastră nelegiuirile celor de odinioară,

ci să ne întâmpine degrabă îndurarea ta!

Căci suntem cu totul lipsiţi de putere.

9 Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru gloria numelui tău!

Mântuieşte-ne şi iartă-ne păcatele, de dragul numelui tău!

10 De ce să spună neamurile [păgâne]: „Unde este Dumnezeul lor?”.

Să se cunoască între neamuri răzbunarea înaintea ochilor noştri,

pentru sângele vărsat al slujitorilor tăi!

11 Să ajungă până la tine gemetele celor prinşi în război,

scapă cu braţul tău puternic pe cei [condamnaţi] la moarte.

12 Fă să se întoarcă asupra vecinilor noştri

înşeptit insulta cu care te-au insultat, Doamne!

13 Iar noi, poporul tău şi turma păşunii tale, te vom lăuda în veci

şi vom vesti lauda ta din generaţie în generaţie.