Complotul împotriva lui Isus (Mt 26,1-5.14-16; Mc 14,1-2.10-11; In 11,47-53)

¹Se apropia sărbătoarea Ázimelor, numită Paştele. ²Arhiereii şi cărturarii căutau cum să-l omoare, dar se temeau de popor. ³Atunci Satana a intrat în Iúda, numit Iscarióteanul, care era din numărul celor doisprezece. ⁴El a mers şi s-a înţeles cu arhiereii şi comandanţii gărzilor cum să-l dea [pe Isus] pe mâna lor. ⁵Ei s-au bucurat şi au căzut de acord să-i dea arginţi. ⁶[Iúda] a consimţit şi căuta momentul potrivit ca să-l dea pe mâna lor fără [ştirea] mulţimii.

Pregătirea cinei pascale (Mt 26,17-19; Mc 14,12-16; In 13,21-30)

⁷A sosit, deci, ziua Ázimelor în care trebuia jertfit Paştele. ⁸I-a trimis pe Petru şi pe Ioan, spunându-le: „Mergeţi şi pregătiţi Paştele ca să mâncăm!”. ⁹ Ei i-au zis: „Unde vrei să pregătim?”. ¹⁰El le-a răspuns: „Iată, când veţi intra în cetate, veţi întâlni un om ducând un urcior cu apă! Mergeţi după el în casa în care va intra ¹¹şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul zice: «Unde este camera în care să mănânc Paştele cu discipolii mei?»! ¹² Iar el vă va arăta o încăpere mare, la etaj, aranjată; acolo să pregătiţi!”. ¹³Plecând deci [cei doi], au găsit aşa cum le-a spus şi au pregătit Paştele.

Cina de Paşte

¹⁴Când a venit ceasul, s-a aşezat la masă împreună cu apostolii. ¹⁵Şi le-a spus: „Atât de mult am dorit să mănânc Paştele acesta cu voi înainte de pătimirea mea! ¹⁶Căci vă spun că nu-l voi mai mânca până când nu se va împlini în împărăţia lui Dumnezeu”. ¹⁷Şi, luând potirul, a mulţumit şi a spus: „Luaţi acesta şi împărţiţi între voi! ¹⁸Căci vă spun că nu voi mai bea de acum din rodul viţei până când va veni împărăţia lui Dumnezeu”.

Instituirea Euharistiei (Mt 26,26-28; Mc 14,22-24; 1Cor 11,23-25)

¹⁹Şi, luând pâinea, a mulţumit, a frânt-o şi le-a dat-o, spunând: „Acesta este trupul meu dăruit pentru voi. Faceţi aceasta în amintirea mea!”. ²⁰La fel a făcut cu potirul după cină, zicând: „Acest potir este noua alianţă în sângele meu, vărsat pentru voi.

Anunţarea trădării lui Iúda (Mt 26,20-25; Mc 14,17-21; In 13,21-30)

²¹Dar iată, mâna celui care mă trădează este cu mine pe masă; ²²căci Fiul Omului merge după cum a fost stabilit, dar vai acelui om prin care este trădat!”. ²³Atunci ei au început să se întrebe unii pe alţii care dintre ei ar fi cel ce avea să o facă.

Cine este mai mare trebuie să slujească (Mt 20,25-28; Mc 10,42-45)

²⁴S-a iscat între ei o neînţegere: care dintre ei ar putea fi socotit cel mai mare. ²⁵Dar el le-a zis: „Regii neamurilor domină peste ele, iar cei care-şi exercită autoritatea asupra lor sunt numiţi binefăcători. ²⁶Însă voi nu fiţi aşa; dar cel mai mare dintre voi să devină precum cel mai tânăr, iar cel care conduce, precum cel care slujeşte. ²⁷Căci cine este mai mare: cel care stă la masă sau cel care serveşte? Oare nu cel care stă la masă? Însă eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujeşte.

Răsplata promisă apostolilor

²⁸Voi sunteţi cei care aţi rămas cu mine în încercările mele. ²⁹Şi eu rânduiesc pentru voi o împărăţie aşa cum Tatăl a rânduit pentru mine, ³⁰ca să mâncaţi şi să beţi la masă cu mine în împărăţia mea şi să vă aşezaţi pe tronuri judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israél.

Prezicerea renegării lui Petru (Mt 26,31-35; Mc 14,27-31; In 13,36-38)

³¹Símon, Símon, iată, Satana a cerut ca să vă cearnă ca pe grâu; ³²eu însă m-am rugat pentru tine, ca să nu piară credinţa ta; iar tu, când te vei fi întors, întăreşte-i pe fraţii tăi!”. ³³El i-a spus: „Doamne, sunt gata să merg cu tine şi la închisoare, şi la moarte”. ³⁴Dar el i-a zis: „Îţi spun ţie, Petru, că astăzi nu va cânta cocoşul până când vei nega de trei ori că mă cunoşti”.

Îndemnuri pentru timpul încercării

³⁵Apoi le-a spus: „Când v-am trimis fără pungă, desagă şi încălţăminte, aţi dus oare lipsă de ceva?”. I-au răspuns: „De nimic”. ³⁶El le-a zis: „Acum însă, cine are pungă s-o ia; la fel şi desaga; iar cine nu are sabie să-şi vândă haina şi să cumpere! ³⁷Căci vă spun că trebuie să se împlinească în mine ceea ce este scris: «A fost socotit cu cei nelegiuiţi». Într-adevăr, ceea ce este [scris] despre mine este gata să se împlinească”. ³⁸Dar ei i-au spus: „Doamne, iată aici două săbii!”. Iar el le-a spus: „Destul!”.

 Isus, pe Muntele Măslinilor (Mt 26,36-46; Mc 14,32-42)

³⁹Apoi [Isus] a ieşit şi a mers, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor, iar discipolii îl urmau. ⁴⁰Fiind în acel loc, le-a spus: „Rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită!”. ⁴¹[Isus] s-a îndepărtat de ei ca la o aruncătură de piatră şi, punându-se în genunchi, se ruga, spunând: ⁴²„Tată, dacă vrei, îndepărtează potirul acesta de la mine, dar nu voinţa mea, ci a ta să fie!”. ⁴³Atunci i s-a arătat un înger din cer care l-a întărit. ⁴⁴Şi fiind în agonie, se ruga şi mai stăruitor, iar sudoarea lui a devenit ca picăturile de sânge care cădeau pe pământ. ⁴⁵Când s-a ridicat de la rugăciune şi a venit la discipoli, i-a găsit dormind din cauza tristeţii ⁴⁶şi le-a zis: „De ce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită!”.

Arestarea lui Isus (Mt 26,47-56; Mc 14,43-50; In 18,3-11)

⁴⁷Pe când mai vorbea încă, iată [venea] o mulţime, iar în fruntea ei venea cel numit Iúda, unul dintre cei doisprezece. El s-a apropiat de Isus ca să-l sărute. ⁴⁸Dar Isus i-a spus: „Iúda, cu un sărut îl trădezi pe Fiul Omului?”. ⁴⁹Cei care erau cu el, văzând ce avea să se întâmple, au spus: „Doamne, să lovim cu sabia?”. ⁵⁰Şi unul dintre ei l-a lovit pe servitorul marelui preot şi i-a tăiat urechea dreaptă. ⁵¹Dar Isus, răspunzând, a spus: „Încetaţi! Până aici!”. Şi atingând urechea, l-a vindecat. ⁵²Apoi Isus le-a spus arhiereilor, gărzilor templului şi bătrânilor care au venit împotriva lui: „Aţi ieşit cu săbii şi cu ciomege ca la un tâlhar? ⁵³Când eram cu voi în templu, nu v-aţi întins mâinile împotriva mea. Dar acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului”.

 Renegarea lui Petru (Mt 26,69-75; Mc 14,66-72; In 18,15-18.25-27)

⁵⁴După ce l-au prins, l-au luat şi l-au dus în casa marelui preot, iar Petru îl urma de departe. ⁵⁵Şi aprinzându-se un foc în mijlocul curţii, s-au aşezat împreună. Petru s-a aşezat printre ei. ⁵⁶O servitoare, văzându-l aşezat lângă foc, l-a fixat cu privirea şi a spus: „Şi acesta era cu el!”. ⁵⁷Dar el a negat, zicând: „Femeie, nu-l cunosc”. ⁵⁸După puţin timp, un altul l-a văzut şi i-a zis: „Şi tu eşti dintre ei”. Dar Petru a zis: „Omule, nu sunt”. ⁵⁹După vreo oră, un altul insista, spunând: „Cu adevărat şi acesta era cu el, căci este galileean”. ⁶⁰Însă Petru i-a zis: „Omule, nu ştiu ce spui”. Şi îndată, pe când încă mai vorbea, a cântat cocoşul. ⁶¹Iar Domnul, întorcându-se, l-a privit fix pe Petru. Petru şi-a amintit de cuvântul Domnului, care îi spusese: „Înainte de a fi cântat astăzi cocoşul, mă vei renega de trei ori”. ⁶²Şi ieşind, a plâns amar.

Isus este batjocorit (Mt 26,67-68; Mc 14,65)

⁶³Iar oamenii care-l păzeau îl batjocorau şi-l loveau ⁶⁴şi acoperindu-i ochii, îl întrebau, spunând: „Profeţeşte-ne! Cine este cel care te-a lovit?”. ⁶⁵Şi ziceau multe alte cuvinte de batjocură împotriva lui.

Isus, înaintea Sinédriului (Mt 26,57-68; Mc 14,53-65; In 18,13-24)

⁶⁶Când s-a făcut ziuă, s-au adunat bătrânii poporului, arhiereii şi cărturarii şi l-au adus la Sinédriul lor. ⁶⁷Şi au zis: „Dacă tu eşti Cristos, spune-ne!”. El le-a spus: „Chiar dacă v-aş spune, nu m-aţi crede, ⁶⁸iar dacă v-aş întreba, nu mi-aţi răspunde. ⁶⁹De acum însă, «Fiul Omului va fi aşezat la dreapta puterii lui Dumnezeu»”. ⁷⁰Atunci toţi au spus: „Tu eşti deci Fiul lui Dumnezeu?”. El le-a răspuns: „Voi spuneţi că eu sunt!”. ⁷¹Atunci ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Căci noi înşine am auzit-o din gura lui”.