III. ÎNŢELEPCIUNEA ACŢIONEAZĂ ÎN ISTORIE

De la Adám la Moise

¹ Ea l-a păzit pe primul plăsmuit, tatăl lumii, când a fost creat singur

şi l-a eliberat din propria cădere.

² I-a dat puterea să stăpânească peste toate.

³ Dar un nelegiuit, îndepărtându-se de ea în mânia lui,

a pierit din cauza furiei fratricide.

⁴ Când pământul a fost inundat din cauza lui, înţelepciunea l-a salvat din nou,

cârmuindu-l pe cel drept printr-un biet lemn.

⁵ Ea, când neamurile au ajuns la confuzie prin unanimitatea în nelegiuire,

l-a recunoscut pe cel drept şi l-a păzit fără prihană pentru Dumnezeu

şi l-a menţinut puternic, în ciuda gingăşiei [lui] pentru copil.

⁶ Când cei nelegiuiţi erau exterminaţi,

ea l-a mântuit pe cel drept care fugea

de focul ce cobora peste cele cinci cetăţi.

⁷ Ca mărturie a acestei nelegiuiri stau ţinutul fumegând

şi plantele care produc roade fragede, de câteva ore,

iar ca amintire a unui suflet necredincios stă o coloană de sare.

⁸ Neglijând înţelepciunea, nu numai că au fost împiedicaţi să cunoască cele bune,

dar au lăsat amintire a nepriceperii lor celor vii,

ca să nu poată să ascundă în cele care au căzut.

⁹ Dar înţelepciunea i-a mântuit de chinuri pe cei care se îngrijesc de ea.

¹⁰ Ea l-a călăuzit pe cărări drepte pe cel drept care fugea de mânia fratelui,

i-a arătat domnia lui Dumnezeu şi i-a dat cunoaşterea celor sfinte,

l-a făcut să prospere prin muncă şi a dat împlinire trudei sale.

¹¹ I-a fost alături împotriva lăcomiei celor care-l oprimau şi l-a îmbogăţit.

¹² L-a păzit de duşmani, l-a pus în siguranţă faţă de cei care-l pândeau,

i-a dat premiu pentru lupta puternică, ca să ştie că mai puternică decât toate este pietatea.

¹³ Ea nu l-a părăsit pe dreptul vândut şi l-a mântuit de păcat.

¹⁴ A coborât cu el în groapă şi nu l-a lăsat în lanţuri

până când i-a adus sceptru regal şi putere peste cei care-l dominau,

i-a arătat mincinoşi pe cei care-l defăimau şi i-a dat o glorie veşnică.

Exodul

¹⁵ Ea a mântuit poporul sfânt şi seminţia neprihănită de popoarele care-i asupreau.

¹⁶ A intrat în sufletul celui care se îngrijea de Domnul

şi el s-a ridicat împotriva regilor de temut prin minuni şi semne.

¹⁷ Le-a dat celor sfinţi răsplată pentru truda lor, i-a călăuzit pe o cale minunată

şi a fost pentru ei protecţie ziua şi lumină a stelelor noaptea.

¹⁸ I-a făcut să treacă prin Marea Roşie şi să străbată prin ape multe.

¹⁹ I-a înecat pe duşmanii lor şi i-a revărsat din profunzimea abisului.

²⁰ De aceea, cei drepţi i-au despuiat pe cei nelegiuiţi şi au cântat, Doamne, numele tău cel sfânt

şi au lăudat împreună braţul tău protector.

²¹ Căci înţelepciunea a dezlegat gura celor muţi şi a făcut clare limbile copilaşilor.