Capitolul 18

Arestarea lui Isus

(Mt 26,47-56; Mc 14,43-52; Lc 22,47-53)

1 Spunând acestea, Isus a ieşit împreună cu discipolii săi dincolo de torentul Cédron, unde era o grădină în care a intrat el şi discipolii lui. 2 Dar ştia şi Iúda, trădătorul, locul [acela], pentru că de multe ori Isus se aduna acolo împreună cu discipolii săi. 3 Aşadar, Iúda, luând cohorta şi servitori de la arhierei şi farisei, a venit acolo cu felinare, torţe şi arme. 4 Atunci Isus, cunoscând toate câte vor veni asupra lui, a ieşit şi le-a zis: „Pe cine căutaţi?”. 5 I-au răspuns: „Pe Isus Nazarinéanul”. El le-a zis: „Eu sunt”. Era acolo cu ei şi Iúda, cel care l-a trădat. 6 Când le-a zis: „Eu sunt”, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ. 7 Atunci, i-a întrebat a doua oară: „Pe cine căutaţi?”, iar ei au zis: „Pe Isus Nazarinéanul”. 8 Isus le-a răspuns: „V‑am spus că eu sunt. Aşadar, dacă mă căutaţi pe mine, lăsaţi-i pe aceştia să plece!”. 9 Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: „Dintre cei pe care mi i-ai dat, n-am pierdut pe niciunul”.

10 Atunci Símon Petru, care avea o sabie, a scos-o şi l-a lovit pe servitorul arhiereului şi i-a tăiat urechea dreaptă; iar numele servitorului era Malhus. 11 Dar Isus i-a zis lui Petru: „Pune-ţi sabia în teacă! Oare să nu beau potirul pe care mi l-a dat Tatăl?”.

 Isus înaintea marelui preot şi renegarea lui Petru

(Mt 26,57-75; Mc 14,53-72; Lc 22,54-71)

12 Atunci, cohorta, comandantul şi servitorii iudeilor l-au luat pe Isus şi l-au legat. 13 L-au dus mai întâi la Ánna, căci era socrul lui Caiáfa, care era marele preot al acelui an. 14 Caiáfa era acela care dăduse iudeilor sfatul: „Este mai bine să moară un singur om pentru popor”.

15 Iar Símon Petru şi celălalt discipol îl urmau pe Isus. Acel discipol era cunoscut marelui preot şi a intrat împreună cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru stătea afară, lângă poartă. Atunci celălalt discipol, care era cunoscut marelui preot, a ieşit şi a vorbit cu portăreasa şi a intrat şi Petru. 17 Servitoarea portăreasă i-a spus lui Petru: „Nu cumva eşti şi tu dintre discipolii acelui om?”. El i-a zis: „Nu sunt”. 18 Stăteau acolo slujitorii şi servitorii; făcuseră un foc – pentru că era frig – şi se încălzeau. Şi Petru stătea cu ei şi se încălzea.

19 Atunci, marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui şi despre învăţătura sa. 20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe faţă. Întotdeauna am învăţat în sinagogă şi în templu, unde se adună toţi iudeii. N-am vorbit nimic pe ascuns. 21 De ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit! Iată, ei ştiu ce am spus!”.

22 Îndată ce a spus acestea, unul dintre servitori, care stătea în preajmă, i-a dat o palmă lui Isus, spunând: „Aşa răspunzi tu marelui preot?”. 23 Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, dă mărturie despre rău! Dar dacă [am vorbit] bine, de ce mă loveşti?”. 24 Atunci Ánna l-a trimis legat la Caiáfa, marele preot.

25 Iar Símon Petru stătea şi se încălzea. Atunci ei i-au spus: „Nu cumva eşti şi tu dintre discipolii lui?”. El a negat şi a zis: „Nu sunt”. 26 Unul dintre servitorii marelui preot, o rudă a celui căruia Petru i‑a tăiat urechea, i-a zis: „Nu te-am văzut eu în grădină împreună cu el?”. 27 Dar Petru a negat din nou şi îndată a cântat cocoşul.

 Isus înaintea lui Pilát

(Mt 27,1-2.11-14; Mc 15,1-5; Lc 23,1-5)

28 Atunci l-au adus pe Isus de la Caiáfa la pretoriu. Era dimineaţă. Dar ei nu au intrat în pretoriu, ca să nu se profaneze şi să poată [mânca] Paştele. 29 Pilát a ieşit deci la ei şi a spus: „Ce acuzaţie aduceţi împotriva acestui om?”. 30 Au răspuns şi i-au zis: „Dacă nu ar fi fost acesta un răufăcător, nu l-am fi dat [pe mâna ta]”. 31 Atunci, Pilát le-a zis: „Luaţi-l voi şi judecaţi-l voi după Legea voastră!”. Iudeii i-au spus: „Nouă nu ne este permis să ucidem pe nimeni”. 32 Astfel trebuia să se împlinească cuvântul pe care îl spusese el, arătând de ce [fel de] moarte avea să moară.

33 Pilát a intrat din nou în pretoriu, l-a chemat pe Isus şi i-a zis: „Tu eşti regele iudeilor?”. 34 Isus a răspuns: „De la tine însuţi spui aceasta sau ţi-au spus alţii despre mine?”. 35 Pilát a răspuns: „Oare sunt eu iudeu? Neamul tău şi arhiereii te-au dat pe mâna mea. Ce ai făcut?”. 36 Isus a răspuns: „Împărăţia mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăţia mea ar fi fost din lumea aceasta, slujitorii mei s‑ar fi luptat ca să nu fiu dat pe [mâna] iudeilor. Dar acum împărăţia mea nu este de aici”. 37 Atunci Pilát i-a zis: „Aşadar, eşti rege?”. Isus i-a răspuns: „Tu spui că eu sunt rege. Eu pentru aceasta m-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”. 38 Pilát i-a zis: „Ce este adevărul?”.

După ce a spus aceasta, [Pilát] a ieşit din nou la iudei şi le-a zis: „Eu nu găsesc în el nicio vină. 39 Dar este un obicei la voi ca de Paşte să vă eliberez pe cineva; aşadar, vreţi să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”. 40 Atunci au strigat din nou, spunând: „Nu pe acesta, ci pe Barába”. Iar Barába era un tâlhar.