Capitolul 26

Imn de mulţumire

1 În ziua aceea, se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iúda: ,,Avem o cetate puternică; el a pus mântuirea ca zid şi întăritură.

2 Deschideţi porţile, ca să intre neamul cel drept care se păstrează fidel!

3 Planul este stabil; tu vei asigura pacea, pace, pentru că şi-a pus încrederea în tine.

4 Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este o Stâncă veşnică.

5 I-a umilit pe cei care locuiau în înălţimi şi a doborât cetatea semeaţă: a doborât-o la pământ, a coborât-o până în ţărână.

6 Ea este călcată în picioare, picioarele sărmanului, tălpile picioarelor săracilor.

Psalm

7 Cărarea celui drept este dreaptă; tu, Cel Drept, nivelezi calea celui drept.

8 Da, pe calea judecăţilor tale, ne-am pus speranţa în tine. Dorinţa sufletului este numele tău şi amintirea ta.

9 Sufletul meu te doreşte noaptea şi duhul meu te caută înlăuntrul meu. Căci atunci când judecăţile tale sunt [împlinite] pe pământ, locuitorii lumii învaţă dreptatea.

10 Dacă cel nelegiuit va fi milostivit, nu va învăţa dreptatea; în ţara dreptăţii, el va săvârşi nedreptatea şi nu va vedea măreţia Domnului.

11 Doamne, mâna este înălţată, însă ei nu o văd. Dar o vor vedea şi se vor ruşina de gelozia faţă de popor: da, focul îi va devora pe duşmanii tăi.

12 Doamne, tu vei stabili pentru noi pacea, căci chiar toate lucrările noastre tu le-ai făcut să fie pentru noi.

13 Doamne Dumnezeul nostru, alţi stăpâni au stăpânit peste noi; dar noi numai în tine ne vom aminti de numele tău.

14 Morţii nu mai sunt, umbrele nu se mai ridică, pentru că i-ai pedepsit, i-ai nimicit şi ai şters orice amintire a lor.

15 Ai înmulţit neamurile, Doamne; ai înmulţit neamurile. Te-ai preamărit şi ai lărgit toate hotarele ţării.

16 Doamne, în strâmtorare ei te-au căutat, neliniştea celui oprimat este corecţia ta pentru ei.

17 Cum se zvârcoleşte şi strigă cea însărcinată în durerea ei când se apropie să nască, la fel am fost şi noi înaintea ta, Doamne.

18 Am zămislit, ne-am zvârcolit ca ea, dar am dat naştere la vânt. Mântuire nu am făcut pe pământ şi locuitori ai lumii nu s-au născut.

19 Cei morţi ai tăi vor trăi, cadavrele se vor ridica. Treziţi-vă şi strigaţi de bucurie, voi cei care zăceţi în ţărână! Căci roua ta este ca roua de dimineaţă, iar pământul îi va da afară pe cei din locuinţa umbrelor”.

Trecerea Domnului

20 „Mergi, poporul meu, intră în camera ta şi închide uşa după tine! Ascunde-te puţin, până va trece indignarea!”.

21 Căci, iată, Domnul iese din lăcaşul său ca să pedepsească nelegiuirea celor care locuiesc pământul. Pământul va scoate la suprafaţă sângele şi nu-i va mai acoperi pe cei ucişi din el.