Rubén şi Gad în Transiordánia
1 Fiii lui Rubén şi fiii lui Gad aveau o mare mulţime de animale şi au văzut că ţara lui Iazér şi ţara Galaádului erau un loc bun pentru animale. 2 Fiii lui Gad şi fiii lui Rubén au venit la Moise, la preotul Eleazár şi la căpeteniile adunării şi le-au zis: 3 ,,Atarót, Dibón, Iazér, Nimrá, Heşbón, Elealé, Şebám, Nebó şi Beón, 4 ţara pe care a lovit-o Domnul înaintea adunării lui Israél este un loc bun pentru animale. Şi slujitorii tăi au vite”. 5 Au spus: „Dacă am aflat bunăvoinţă în ochii tăi, să fie dat ţinutul acesta slujitorilor tăi spre a-l stăpâni. Nu ne trece dincolo de Iordán”.
6 Moise le-a spus fiilor lui Gad şi fiilor lui Rubén: „Fraţii voştri să meargă la război şi voi să rămâneţi aici? 7 Pentru ce vreţi să descurajaţi inima fiilor lui Israél şi să-i faceţi să nu treacă în ţara pe care le-o dă Domnul? 8 Aşa au făcut şi părinţii voştri când i-am trimis din Cádeş-Barnéa să vadă ţara. 9 S-au dus până la valea Eşcól; au văzut ţara şi au descurajat inima fiilor lui Israél, ca să nu intre în ţara pe care le-o dă Domnul. 10 Domnul s-a aprins de mânie în ziua aceea şi a jurat, zicând: 11 «Oamenii care au ieşit din Egipt, de la douăzeci de ani în sus, nu vor vedea ţara pe care am jurat că o voi da lui Abrahám, lui Isáac şi lui Iacób, căci nu m-au urmat pe deplin, 12 în afară de Cáleb, fiul lui Iefúne, chenezéul, şi Iósue, fiul lui Nun, care l-au urmat pe Domnul pe deplin ». 13 Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Israél şi i-a făcut să rătăcească în pustiu timp de patruzeci de ani, până s-a sfârșit generaţia care a făcut răul înaintea Domnului. 14 Şi iată că voi vă ridicaţi după părinţii voştri, urmaşi de oameni păcătoşi, ca să sporiţi şi mai mult mânia Domnului împotriva lui Israél. 15 Căci dacă vă întoarceţi de la el, îl va mai lăsa în pustiu şi veţi face să piară tot poporul acesta”.
16 Ei s-au apropiat [de Moise] şi i-au zis: „Vom face staule pentru oile şi turmele noastre aici şi cetăţi pentru copiii noştri. 17 Noi însă ne vom înarma repede înaintea fiiilor lui Israél până vor ajunge la locurile lor. Copiii noştri vor locui în cetăţile întărite, [apăraţi] de locuitorii ţării. 18 Nu ne vom întoarce la casele noastre până când fiecare dintre fiii lui Israél nu va fi luat în săpânire proprietatea sa. 19 Noi nu vom avea moştenire cu ei dincolo de Iordán şi mai departe, pentru că moştenirea noastră ne-a revenit dincoace de Iordán, spre est”.
20 Moise le-a zis: „Dacă faceţi lucrul acesta, dacă vă înarmaţi înaintea Domnului pentru luptă, 21 dacă toţi cei înarmaţi dintre voi vor trece Iordánul înaintea Domnului până ce îi va izgoni pe duşmanii săi dinaintea sa 22 şi ţara va fi supusă înaintea Domnului, şi abia după aceea vă veţi întoarce, veţi fi nevinovaţi înaintea Domnului şi înaintea lui Israél: ţara aceasta va fi a voastră ca moştenire înaintea Domnului. 23 Dar dacă nu faceţi aşa, păcătuiţi împotriva Domnului. Şi să ştiţi că păcatul vostru vă va ajunge! 24 Construiţi-vă cetăţi pentru copiii voştri şi staule pentru turmele voastre! Şi faceţi ce aţi spus cu gura voastră!”.
25 Fiii lui Gad şi fiii lui Rubén au zis lui Moise: „Slujitorii tăi vor face aşa cum porunceşte domnul meu. 26 Copiii noştri, soţiile noastre, turmele noastre şi toate animalele noastre vor rămâne în cetăţile din Galaád; 27 iar slujitorii tăi, toţi înarmaţi pentru război, vor merge înaintea Domnului la luptă, aşa cum zice domnul meu”.
28 Moise a dat porunci cu privire la ei preotului Eleazár, lui Iósue, fiul lui Nun, şi capilor familiilor din triburile fiilor lui Israél. 29 Moise le-a zis: „Dacă fiii lui Gad şi fiii lui Rubén trec cu voi Iordánul, înarmaţi cu toţii înaintea Domnului pentru luptă, după ce ţara va fi supusă înaintea voastră, să le daţi ţinutul Galaád ca proprietate! 30 Dar dacă nu trec înarmaţi împreună cu voi, să aibă proprietate în mijlocul vostru, în ţara Canaán!”.
31 Fiii lui Gad şi fiii lui Rubén au răspuns: „Ceea ce zice Domnul slujitorilor tăi, aceea vom face. 32 Vom trece înarmaţi înaintea Domnului în ţara Canaánului; dar proprietatea moştenirii noastre să fie dincoace de Iordán”. 33 Moise le-a dat lor, adică fiilor lui Gad, fiilor lui Rubén şi la jumătate din tribul lui Manáse, fiul lui Iosíf, ţara lui Sihón, regele amoréilor, şi ţara lui Og, regele Basánului, ţara cu cetăţile ei şi pământurile lor, cetăţile ţării de jur împrejur.
34 Fiii lui Gad au construit [cetăţile] Dibón, Atarót, Aroér, 35 Atrót-Şofán, Iazér, Iogbehá, 36 Bet-Nimrá şi Bet-Harán, cetăţi întărite, şi staule pentru turme.
37 Fiii lui Rubén au construit [cetăţile] Heşbón, Elealé, Chiriatáim, 38 Nebó şi Báal-Meón – cu nume schimbate – şi Sibmá şi au dat alte nume cetăţilor pe care le-au construit.
39 Fiii lui Machír, fiul lui Manáse, au mers la Galaád şi l-au luat; i-au izgonit pe amoréii care erau acolo. 40 Moise a dat Galaádul lui Machír, fiul lui Manáse. Şi el a locuit acolo. 41 Iaír, fiul lui Manáse, a mers şi a capturat satele lor şi le-a numit Havót-Iaír. 42 Nóbah a mers şi a luat [cetatea] Chenát împreună cu suburbiile ei şi a numit-o Nóbah, după numele lui.