Capitolul 2

Pacea veşnică

1 Ceea ce a văzut Isaía, fiul lui Ámoţ,  cu privire la Iúda şi la Ierusalím.

2 În zilele de pe urmă, muntele casei Domnului va fi stabilit pe vârful munților şi va fi mai înalt decât colinele şi se vor îndrepta spre el toate neamurile. 3 Popoare multe vor veni şi vor zice: „Veniţi, să urcăm la muntele Domnului, la casa Dumnezeului lui Iacób! El ne va învăţa căile sale şi noi vom umbla pe cărările lui. Căci din Sión va ieşi legea şi din Ierusalím, cuvântul Domnului.

4 Va judeca între neamuri şi va decide între multe popoare. Vor schimba săbiile lor în fiare de plug şi suliţele lor în seceri. [Niciun] neam nu va mai ridica sabia împotriva [altui] neam şi nu vor mai învăţa războiul.

5 Casă a lui Iacób, veniţi să umblăm în lumina Domnului!

 Splendoarea şi maiestatea Domnului

6 Căci l-ai părăsit pe poporul tău, casa lui Iacób, deoarece s-a umplut cu [magi] din răsărit şi ghicitori ca ai filisténilor şi au făcut înţelegeri cu fiii străinilor. 7 Ţara lor este plină de argint şi de aur şi comorile lor n-au sfârşit; ţara este plină de cai şi carele lor sunt fără număr.         8 Ţara lor este plină de idoli: se prosternă la lucrarea mâinilor lor, la ceea ce fac degetele lor. 9 Omul va fi umilit şi bărbatul va fi înjosit. Nu-i vei ierta. 10 Intră în stâncă şi ascunde-te în ţărână dinaintea groazei Domnului şi dinaintea splendorii maiestăţii sale!”.

11 Ochii semeţi ai omului vor fi umiliţi şi mândria bărbaţilor va fi înjosită; numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea. 12 Căci este o zi a Domnului Sabaót împotriva a tot ce este semeţ şi înălţat; căci orice se ridică va fi umilit: 13 toţi cedrii înalţi şi falnici ai Libánului, toţi stejarii Basánului, 14 toţi munţii semeţi şi colinele înalte, 15 orice turn înalt şi orice zid întărit, 16 toate corăbiile din Tarşíş şi toate navele luxoase. 17 Semeţia omului va fi umilită şi trufia bărbaţilor va fi înjosită; numai Domnul va fi glorificat în ziua aceea. 18 Toţi idolii vor fi zdrobiţi. 19 Vor intra în peşterile stâncilor şi în crăpăturile pământului dinaintea groazei Domnului şi dinaintea splendorii maiestăţii sale, când se va ridica să clatine pământul.

20 În ziua aceea, oamenii îşi vor arunca la cârtiţe şi la lilieci idolii lor de argint şi idolii lor de aur pe care şi-i făcuseră ca să se prosterneze înaintea lor; 21 vor intra în despicăturile stâncilor şi în crăpăturile pietrelor, dinaintea groazei Domnului şi dinaintea splendorii maiestăţii lui când se va ridica să clatine pământul.

22 Lăsaţi-l deoparte pe om, în nările căruia nu e decât o suflare! Căci prin ce poate fi apreciat el?