Tribul lui Dan, în căutarea unui teritoriu
1 În vremea aceea nu era rege în Israél. În zilele acelea, tribul lui Dan îşi căuta un teritoriu unde să locuiască, pentru că nu primise până în ziua aceea moştenire printre triburile lui Israél. 2 Fiii lui Dan au trimis din familiile lor cinci bărbaţi puternici din Ţoréea şi din Eştaól ca să examineze ţara şi s-o cerceteze. Le-au spus: „Mergeţi şi cercetaţi ţara!”. Au ajuns în munţii lui Efraím, la casa lui Micá şi au înnoptat acolo. 3 Când erau aproape de casa lui Micá, au recunoscut glasul tânărului levít, s-au apropiat acolo şi i-au zis: „Cine te-a adus aici? Ce faci tu în locul acesta? Şi ce ai aici?”. 4 El le-a răspuns: „Asta şi asta a făcut Micá pentru mine: mă plăteşte şi eu îi sunt preot”. 5 Ei i-au zis: „Întreabă-l pe Dumnezeu ca să ştim dacă vom avea noroc în călătoria noastră pe care o facem!”. 6 Preotul le-a zis: „Mergeţi în pace; călătoria pe care o faceţi este înaintea Domnului!”. 7 Cei cinci oameni au plecat şi au ajuns în Láiş. Au văzut poporul de acolo trăind în siguranţă, în felul sidoniénilor, liniştit şi fără grijă. În ţară nu era nimeni care să-i tulbure; erau departe de sidoniéni şi nu aveau nicio legătură cu nimeni. 8 Au venit la fraţii lor, la Ţoréea şi la Eştaól, iar fraţii lor le-au zis: „Care-i situaţia?”. 9 Au răspuns: „Să ne ridicăm şi să mergem împotriva lor! Ţara este foarte bună, iar voi staţi liniştiţi? Nu fiţi leneşi să mergeţi să luaţi în stăpânire ţara!
Cucerirea cetăţii Láiş şi sfârşitul sanctuarului lui Micá
10 Când veţi ajunge, veţi intra la un popor încrezător. Ţara este întinsă în toate direcţiile şi Domnul o dă în mâinile voastre. Este un loc unde nu lipseşte nimic din ce este pe pământ”.
11 Au plecat de acolo, de la Ţoréea şi de la Eştaól, şase sute de bărbaţi care purtau arme de război. 12 Au urcat şi şi-au fixat tabăra la Chiriát-Iearím, în Iúda; de aceea locul acela s-a chemat Mahané-Dan până în ziua aceasta. Iată, [tabăra] este în spatele [cetăţii] Chiriát-Iearím! 13 Au trecut de acolo în muntele lui Efraím şi au ajuns la casa lui Micá.
14 Cei cinci oameni care fuseseră să cerceteze ţara Láiş le-au zis fraţilor lor: „Oare nu ştiţi că în casele acestea sunt un efod, idoli, un chip cioplit şi un chip turnat? Acum ştiţi ce aveţi de făcut”. 15 Ei s-au apropiat acolo, au intrat în casa tânărului levít, în casa lui Micá, şi l-au întrebat de sănătate! 16 Cei şase sute de oameni dintre fiii lui Dan care purtau arme de război stăteau la intrarea porţii. 17 Au mers cei cinci oameni care fuseseră să cerceteze şi au intrat în casă; au luat chipul cioplit, efodul, idolii şi chipul turnat în timp ce preotul stătea la intrarea porţii cu cei şase sute de oameni care purtau arme de război. 18 Când au intrat în casa lui Micá şi au luat chipul cioplit, efodul, idolii şi chipul turnat, preotul le-a zis: „Ce faceţi?”. 19 Ei i-au zis: „Taci, pune-ţi mâna la gură şi vino cu noi să ne fii tată şi preot! Este mai bine pentru tine să fii preot la casa unui singur om sau să fii preotul unui trib şi al unei familii din Israél?”. 20 Preotul s-a bucurat în inima lui; a luat efodul, idolii şi chipul cioplit şi a mers în mijlocul poporului.
21 S-au întors şi au plecat; au pus înaintea lor copiii, turmele şi bunurile lor. 22 Când se îndepărtau de casa lui Micá, oamenii care locuiau în casele vecine cu casa lui Micá s-au strâns şi au mers după fiii lui Dan. 23 Au strigat după fiii lui Dan, iar ei s-au întors. I-au zis lui Micá: „Ce ai de strigi?”. 24 El a răspuns: „Aţi luat dumnezeii mei pe care mi-i făcusem şi preotul şi aţi plecat. Ce-mi mai rămâne? Şi acum de ce îmi ziceţi: «Ce ai?»?”. 25 Fiii lui Dan i-au zis: „Să nu-ţi auzim glasul, ca să nu se întoarcă împotriva voastră oameni cu sufletul amărât şi să îţi pierzi viaţa, tu şi casa ta!”. 26 Fiii lui Dan şi-au continuat drumul. Micá a văzut că ei erau mai puternici decât el, s-a întors şi a locuit în casa lui.
27 Ei au luat ceea ce făcuse Micá şi pe preotul pe care îl avea şi au venit împotriva [cetăţii] Láiş şi împotriva poporului care trăia în linişte şi siguranţă şi l-a trecut prin ascuţişul sabiei, iar cetăţii i-au dat foc. 28 Nimeni nu i-a salvat, pentru că era departe de Sidón şi nu aveau nicio legătură cu nimeni. Erau în valea Bet-Rehób. [Fiii lui Dan] au zidit [din nou] cetatea şi au locuit în ea. 29 Au dat cetăţii numele de Dan, după numele lui Dan, tatăl lor, care i se născuse lui Israél. Însă cetatea se chema mai înainte Láiş. 30 Au înălţat pentru ei chipul cioplit, iar Ionatán, fiul lui Gherşóm, fiul lui Manáse, el şi fiii lui au fost preoţi pentru tribul lui Dan până în ziua deportării din ţară. 31 Au pus pentru ei chipul cioplit pe care-l făcuse Micá tot timpul cât a fost casa lui Dumnezeu la Şílo.