Cântarea Debórei
1 În ziua aceea, Debóra şi Barác,
fiul lui Abinóam, au cântat:
2 „Pentru că [acei] conducători
au condus în Israél
şi pentru că poporul
s-a oferit de bunăvoie,
binecuvântaţi-l pe Domnul!
3 Ascultaţi, regilor!
Plecaţi urechea, voi care conduceţi!
Eu voi cânta Domnului,
voi cânta
Domnului Dumnezeului lui Israél.
4 Doamne, când ai ieşit din Seír,
când ai mers din câmpia Edóm,
pământul s-a cutremurat,
cerurile au picurat
şi norii au lăsat să cadă ploaie.
5 Munţii s-au clătinat înaintea Domnului;
aşa şi Sínaiul, înaintea Domnului
Dumnezeului lui Israél.
6 În zilele lui Şamgár, fiul lui Anát,
în zilele Iaélei,
drumurile erau pustii
şi călătorii mergeau pe căi ocolite.
7 Satele erau pustii în Israél,
erau pustii
până când m-am ridicat eu, Debóra,
m-am ridicat eu, mamă a lui Israél.
8 El îşi alesese dumnezei noi.
Războiul era la porţi,
dar nu se vedea nici scut, nici suliţă
între cei patruzeci de mii ai lui Israél.
9 Inima mea este alături
de cei care hotărăsc în Israél,
de cei din popor
care se oferă de bunăvoie.
Binecuvântaţi-l pe Domnul!
10 Voi care călăriţi pe măgăriţe albe,
voi care şedeţi pe covoare
şi voi care mergeţi pe drum,
cântaţi!
11 Din glasul arcaşilor, la adăpătoare,
acolo să se audă faptele
de dreptate ale Domnului,
faptele de dreptate pentru satele din Israél.
Atunci poporul Domnului
va coborî la porţi.
12 Ridică-te, ridică-te, Debóra!
Ridică-te, ridică-te:
Fă o cântare!
Ridică-te, Barác,
urmăreşte-i pe cei care te-au urmărit,
fiule al lui Abinóam!
13 Atunci cei care au rămas din popor
au coborât cu nobilii.
Domnul [însuşi] a coborât
pentru mine printre eroi.
14 Din Efraím sunt cei a căror rădăcină
este în Amaléc;
După tine era Beniamín
între popoarele tale;
Din Machír au coborât
cei care hotărau
şi din Zabulón, cei care mânuiau
toiagul conducătorului.
15 Căpeteniile lui Isahár erau cu Debóra;
Isahár, ca şi Barác,
a fost trimis pe jos în vale.
La pâraiele lui Rubén
s-au făcut planuri mari.
16 De ce ai rămas în mijlocul staulelor?
Ca să asculţi behăitul turmelor?
La pâraiele lui Rubén
s-au făcut planuri mari.
17 Galaád a rămas dincolo de Iordán.
De ce trăieşte Dan străin pe corăbii?
Aşér a stat pe ţărmul mării
şi s-a odihnit pe malurile ei.
18 Zabulón este un popor
care a înfruntat moartea
şi Neftáli, pe înălţimile din câmpie.
19 Au venit regii şi s-au luptat;
atunci s-au luptat regii din Canaán
la Taanác, la apele Meghído,
însă pradă de argint nu au luat.
20 Din ceruri se luptau, stelele de pe cărările lor
se luptau împotriva lui Siséra.
21 Pârâul Chişón i-a măturat,
străvechiul pârâu, pârâul Chişón!
Suflete al meu,
calcă în picioare puterea [lor]!
22 Atunci copitele cailor ropoteau
de goana, de fuga războinicilor lor.
23 «Blestemat să fie Meróz!»,
a zis îngerul Domnului,
«blestemaţi, blestemaţi pe locuitorii lui!
Căci nu a venit în ajutorul Domnului,
în ajutorul Domnului, printre eroi».
24 Binecuvântată să fie între femei Iaéla,
soţia lui Héber, chenéul!
Binecuvântată să fie ea
între femeile care locuiesc în cort!
25 A cerut apă şi ea i-a dat lapte;
în cupă de nobili i-a adus smântână.
26 Cu o mână a luat ţăruşul
şi cu dreapta, ciocanul fierarilor;
l-a lovit pe Siséra,
i-a zdrobit capul,
i-a sfărâmat şi i-a străpuns tâmpla.
27 S-a ghemuit între genunchii ei:
a căzut şi s-a culcat la picioarele ei;
s-a ghemuit şi a căzut;
acolo unde s-a ghemuit,
acolo a căzut şi a murit.
28 Pe fereastră, printre zăbrele
se uită mama lui Siséra şi strigă:
«De ce zăboveşte carul lui să vină?
De ce întârzie carele lui?».
29 Cele mai înţelepte dintre prinţese
îi răspund
şi ea însăşi îşi răspunde singură:
30 «Oare nu au luat prada
şi acum o împart?
O fată sau două fete pe cap
de viteaz!
O porţie de haine colorate
pentru Siséra!
O porţie de haine colorate şi brodate!
Una colorată şi două brodate
pentru gâtul prădătorului!».
31 Aşa să piară toţi duşmanii tăi, Doamne!
Dar cei ce-l iubesc sunt ca soarele
când se arată în puterea lui”.
Apoi ţara a avut linişte
timp de patruzeci de ani.