Cartea Psalmilor
Capitolul 102
Psalmul 102 (101)
PSALMUL 102 (101)
Rugăciunea unui suferind
1 Rugăciunea unui sărman care este sleit de putere și își revarsă plângerea înaintea Domnului.
2 Doamne, ascultă rugăciunea mea
și strigarea mea să ajungă la tine!
3 Nu-ți întoarce fața de la mine în ziua strâmtorării mele;
pleacă-ți urechea spre mine în ziua în care te chem,
grăbește-te să-mi răspunzi!
4 Căci zilele mele s-au spulberat ca fumul
și oasele mele ard ca jarul.
5 Inima mea a fost lovită și se usucă precum iarba,
încât uit să-mi mănânc și pâinea.
6 Din cauza geamătului [continuu],
mi s-a lipit pielea de oase.
7 M-am asemănat cu bufnița din pustiu,
m-am făcut asemenea cucuvelei din ruine.
8 Stau de veghe
și sunt ca pasărea singuratică pe acoperiș;
9 ziua întreagă mă insultă dușmanii;
cei care mă lăudau jură împotriva mea.
10 Mă hrănesc cu cenușă în loc de pâine
și cu lacrimi mi-am amestecat băutura,
11 din pricina mâniei și a furiei tale;
fiindcă, după ce m-ai înălțat, m-ai doborât.
12 Zilele mele sunt ca umbra care trece
și eu m-am uscat ca iarba.
13 Tu, Doamne, rămâi în veci
și amintirea ta [dăinuie] din generație în generație.
14 Tu te vei ridica și te vei îndura de Sión,
căci este timpul [să-ți arăți] îndurarea,
întrucât a venit timpul potrivit.
15 Iată, servitorii tăi îndrăgesc pietrele lui
și le este milă de ruinele sale!
16 Toate popoarele se vor teme de numele Domnului
și toți regii pământului, de gloria sa,
17 pentru că Domnul a reconstruit Siónul
și s-a arătat în gloria lui.
18 El ia aminte la rugăciunea celor lipsiți
și nu disprețuiește rugăciunea lor.
19 Aceasta să se scrie pentru generațiile următoare
și poporul care se va naște îl va lăuda pe Domnul;
20 pentru că el a privit din înălțimi, din sanctuarul său;
Domnul s-a uitat din cer asupra pământului,
21 ca să asculte suspinul celor închiși
și pentru a-i elibera pe cei condamnați la moarte.
22 Pentru ca numele Domnului să fie vestit în Sión
și lauda lui, în Ierusalím
23 când se vor aduna împreună popoarele
și domniile ca să-i slujească Domnului.
24 Mi-a vlăguit pe cale puterea, mi-a scurtat [numărul] zilelor.
Am zis: Dumnezeul meu,
25 nu mă lua la jumătatea zilelor mele;
anii tăi sunt din generație în generație!
26 De la început ai întemeiat pământul
și cerurile sunt lucrarea mâinilor tale.
27 Ele vor pieri, dar tu rămâi
și toate se vor învechi ca un veșmânt
și le vei schimba ca pe o haină.
28 Dar tu ești același
și anii tăi nu se sfârșesc.
29 Fiii slujitorilor tăi vor avea o locuință
și descendența lor va rămâne în siguranță în fața ta.
Psalmii 102 · Biblia Catolică, traducere din limbile originale de † Pr. Alois Bulai și Pr. Eduard Patrașcu, ediția de referință 2023. © Departamentul de Cercetare Biblică, Iași.
https://bibliacatolica.ro/biblia/cartea-psalmilor/102/