Cartea Psalmilor
Capitolul 39
Psalmul 39 (38)
PSALMUL 39 (38)
Meditație despre viața scurtă și efemeră a omului
1 Maestrului de cor. Yedutún. Psalm. Al lui Davíd.
2 Mi-am zis: „Voi veghea asupra căilor mele,
ca să nu păcătuiesc cu limba mea.
Voi pune pază gurii mele
cât timp cel nelegiuit îmi va sta împotrivă”.
3 Am stat mut, în tăcere;
am tăcut chiar când era vorba de bine
și durerea mea s-a întețit.
4 S-a înfierbântat în mine inima mea
și în cugetul meu a izbucnit focul.
Atunci mi-am dat drumul limbii:
5 „Fă-mi cunoscut, Doamne, sfârșitul meu
și care este lungimea zilelor mele,
ca să știu cât de lipsit sunt eu!
6 Iată, tu ai dat zilelor mele o lungime de câteva palme
și durata vieții mele e ca un nimic în fața ta.
Într-adevăr, e doar deșertăciune tot omul care trăiește Sélah
7 și ca o umbră este omul care trece.
Da, în zadar se zbuciumă;
strânge comori, și nu știe pentru cine le adună”.
8 Iar acum, ce pot să mai aștept, Doamne?
Nădejdea mea este numai la tine.
9 De toate fărădelegile mele mântuiește-mă,
să nu mă faci de ocara celui nebun!
10 Am tăcut și nu mi-am deschis gura,
căci tu ești cel care faci [toate].
11 Depărtează de la mine loviturile tale;
de apăsarea mâinii tale sunt zdrobit!
12 Prin pedepsele pentru păcat, tu îl corijezi pe om;
ca molia îi distrugi dorința.
Într-adevăr, tot omul este deșertăciune! Sélah
13 Ascultă, Doamne, rugăciunea mea și pleacă-ți urechea la strigarea mea,
nu fi surd la lacrimile mele, căci sunt străin înaintea ta,
un trecător, ca toți părinții mei!
14 Întoarce-ți privirea de la mine,
ca să mă înseninez înainte de a mă duce și de a nu mai fi!
Psalmii 39 · Biblia Catolică, traducere din limbile originale de † Pr. Alois Bulai și Pr. Eduard Patrașcu, ediția de referință 2023. © Departamentul de Cercetare Biblică, Iași.
https://bibliacatolica.ro/biblia/cartea-psalmilor/39/