Capitolul 20

Domnia de o mie de ani a lui Cristos

1 Apoi am văzut un înger coborând din cer şi având în mâna lui cheia abisului şi un lanţ mare. 2 El l-a prins pe dragon şi pe şarpele străvechi – care este diavolul şi Satana – şi l-a legat pentru o mie de ani. 3 Apoi l-a aruncat în abis, l-a închis şi a pus sigiliul ca să nu mai înşele neamurile până la împlinirea celor o mie de ani. După aceea, trebuie să fie dezlegat pentru puţin timp.

4 Apoi am văzut nişte tronuri. Celor care s-au aşezat pe ele li s-a dat judecata. [Am văzut] şi sufletele celor cărora li s-a tăiat capul din cauza mărturiei lui Isus, din cauza cuvântului lui Dumnezeu şi care nu s-au prosternat înaintea Fiarei şi nici înaintea chipului ei, nici n-au primit indiciul pe fruntea şi pe mâna lor. Ei s-au întors la viaţă şi au domnit cu Cristos o mie de ani. 5 Ceilalţi dintre morţi nu au revenit la viaţă până când s-au împlinit cei o mie de ani. Aceasta este învierea cea dintâi. 6 Fericit şi sfânt este cel care are parte de învierea cea dintâi! Cea de-a doua moarte nu are nicio putere asupra acestora, ci ei vor fi preoţii lui Dumnezeu şi ai lui Cristos şi vor domni împreună cu el timp de o mie de ani.

Înfrângerea definitivă a Satanei

7 Şi când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat din închisoarea lui 8 şi va ieşi ca să înşele naţiunile din cele patru colţuri ale pământului, pe Gog şi pe Magóg, şi să le adune pentru război. Numărul lor este ca nisipul mării. 9 Ele s-au suit pe faţa pământului şi au încercuit tabăra sfinţilor şi cetatea iubită. Dar a căzut foc din cer şi i-a devorat, 10 iar diavolul, cel care le-a înşelat, a fost aruncat în lacul cu foc şi pucioasă unde se află Fiara şi pseudo-profetul şi vor fi chinuiţi ziua şi noaptea, în vecii vecilor.

Judecata finală

11 Apoi am văzut un tron mare, alb, şi pe cel care şade pe el. Din faţa lui au fugit pământul şi cerul şi nu s-a mai găsit loc pentru ele. 12 Şi am văzut morţii, mari şi mici, care stăteau în picioare înaintea tronului. Atunci s-a deschis cartea. A mai fost deschisă şi o altă carte, cea care este a vieţii. Şi au fost judecaţi morţii din cele scrise în cărţi, după faptele lor. 13 Marea a dat înapoi morţii care erau în ea. Moartea şi locuinţa morţilor au dat înapoi morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele sale.

14 Atunci, moartea şi infernul au fost aruncate în lacul cu foc. Aceasta este moartea cea de-a doua: lacul cu foc. 15 Şi dacă cineva nu a fost găsit scris în cartea vieţii, a fost aruncat în lacul cu foc.