1 Deoarece mulţi au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor care s-au împlinit printre noi, 2 aşa cum ni le-au transmis cei care de la început au fost martori oculari şi au devenit slujitori ai cuvântului, 3 după ce am cercetat toate de la început cu grijă, m-am gândit să ţi le scriu şi eu în mod sistematic, preabunule Teofíl, 4 ca să te convingi de temeinicia învăţăturilor pe care le-ai primit.
Vestirea naşterii lui Ioan Botezătorul
5 Era în zilele lui Iród, regele Iudeii, un preot al cărui nume era Zaharía, din grupul [preoţesc] al lui Abía. Soţia lui era dintre fiicele lui Áaron, al cărei nume era Elisabéta. 6 Amândoi erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără greşeală în toate poruncile şi prescrierile Domnului. 7 Însă nu aveau niciun copil, pentru că Elisabéta era sterilă şi amândoi erau înaintaţi în vârstă.
8 Pe când slujea ca preot înaintea lui Dumnezeu, când era rândul grupului său, 9 după rânduiala slujirii preoţeşti, a fost ales să intre în templul Domnului pentru a aduce jertfa de tămâie. 10 Şi toată mulţimea poporului era afară rugându-se în timp ce se aducea [jertfa de] tămâie.
11 Atunci i-a apărut un înger al Domnului stând în partea dreaptă a altarului tămâierii. 12 Văzându-l, Zaharía s-a tulburat şi l-a cuprins teama.
13 Dar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Zaharía, căci rugăciunea ta a fost ascultată şi soţia ta, Elisabéta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele «Ioan»! 14 Vei avea bucurie şi veselie şi mulţi se vor bucura de naşterea lui, 15 căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea nici vin şi nici altă băutură tare şi va fi umplut de Duhul Sfânt chiar din sânul mamei sale 16 şi pe mulţi dintre fiii lui Israél îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. 17 El va merge înaintea lui cu duhul şi puterea lui Ilíe pentru a întoarce inimile părinţilor către copii şi pe cei rebeli la înţelepciunea drepţilor, pentru a pregăti Domnului un popor desăvârşit”.
18 Dar Zaharía i-a spus îngerului: „Prin ce voi cunoaşte aceasta? Eu sunt bătrân, iar soţia mea este înaintată în vârstă”. 19 Răspunzând, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gabriél, care stau înaintea lui Dumnezeu, şi am fost trimis să-ţi vorbesc şi să-ţi dau această veste bună. 20 Iată, vei fi mut şi nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor împlini acestea, pentru că nu ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la timpul lor!”.
21 Poporul îl aştepta pe Zaharía şi se mira în timp ce acesta întârzia în templu. 22 Când a ieşit şi nu putea să vorbească, au înţeles că avusese o viziune în templu, iar el le făcea semne. Şi a rămas mut. 23 După ce s-au împlinit zilele slujirii lui, s-a întors acasă.
24 După aceste zile, Elisabéta, soţia lui, a zămislit şi, timp de cinci luni, se ascundea spunându-şi: 25 „Aşa mi-a făcut Domnul în zilele în care şi-a îndreptat privirea spre mine, ca să îndepărteze ruşinea mea dinaintea oamenilor”.
Vestirea naşterii lui Isus
26 În luna a şasea, îngerul Gabriél a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galiléea, al cărei nume era Nazarét, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosíf, din casa lui Davíd. Iar numele fecioarei era Maria.
28 Şi, intrând la ea, i-a spus: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!”. 29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt şi cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta.
30 Însă îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! 31 Vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. 32 Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui Davíd, tatăl său; 33 şi va domni peste casa lui Iacób pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit”.
34 Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta din moment ce nu cunosc bărbat?”. 35 Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naşte va fi numit Fiul lui Dumnezeu. 36 Iată, Elisabéta, ruda ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrâneţe şi aceasta este luna a şasea pentru ea, care era numită sterilă, 37 pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil!”. 38 Atunci, Maria a spus: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!”. Şi îngerul a plecat de la ea.
Vizita Mariei la Elisabéta
39 În zilele acelea, ridicându-se, Maria s-a dus în grabă către ţinutul muntos, într-o cetate a lui Iúda. 40 A intrat în casa lui Zaharía şi a salutat-o pe Elisabéta. 41 Când a auzit Elisabéta salutul Mariei, a tresăltat copilul în sânul ei, iar Elisabéta a fost umplută de Duhul Sfânt 42 şi a strigat cu glas puternic: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău! 43 Şi de unde îmi este [dată] mie aceasta ca să vină mama Domnului meu la mine? 44 Iată, când a ajuns glasul salutului tău la urechile mele, a tresăltat de bucurie copilul în sânul meu! 45 Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!”.
46 Maria a spus: „Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul
47 şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 căci a privit la umilinţa slujitoarei sale. Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită,
49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic şi numele lui e sfânt!
50 Milostivirea lui rămâne din neam în neam peste cei ce se tem de el.
51 A arătat puterea braţului său: i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,
52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei umiliţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale.
54 L-a sprijinit pe Israél, slujitorul său, amintindu-şi de îndurarea sa,
55 după cum a promis părinţilor noştri, lui Abrahám şi urmaşilor lui în veci”.
56 Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors la casa ei.
Naşterea lui Ioan Botezătorul
57 Când s-a împlinit timpul pentru Elisabéta ca să nască, a născut un fiu. 58 Când vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul şi-a arătat marea îndurare faţă de ea, se bucurau împreună cu ea.
59 În ziua a opta au venit pentru circumcízia copilului şi voiau să-i pună numele Zaharía, ca al tatălui său. 60 Însă luând cuvântul, mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan”. 61 Dar ei i-au zis: „Nu este nimeni dintre rudele tale care să poarte numele acesta”. 62 I-au făcut semne tatălui său cum ar vrea să fie numit. 63 Cerând o tăbliţă, a scris: „Ioan este numele lui”. Şi toţi s-au mirat. 64 Îndată i s-a deschis gura şi i s-a dezlegat limba, iar el vorbea binecuvântându-l pe Dumnezeu. 65 I-a cuprins frica pe toţi vecinii şi în tot ţinutul muntos al Iudeii se povesteau toate aceste lucruri. 66 Toţi cei care le auzeau le puneau la inima lor, spunând: „Ce va fi oare acest copil?”, pentru că mâna Domnului era cu el.
67 Zaharía, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt şi a profeţit, zicând:
68„Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israél, pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său
69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire în casa lui Davíd, slujitorul său,
70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi care au fost din vechime,
71 să ne mântuiască de duşmanii noştri şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc.
72 Astfel a arătat îndurare faţă de părinţii noştri, şi-şi aduce aminte de legământul său cel sfânt.
73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abrahám, părintele nostru, că ne va dărui [harul]
74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, să-i slujim fără teamă,
75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, în toate zilele [vieţii] noastre.
76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale,
77 pentru a da poporului său ştiinţa mântuirii întru iertarea păcatelor,
78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru cu care ne va vizita Cel care Răsare din înălţime,
79 ca să-i lumineze pe cei ce se află în întuneric şi în umbra morţii şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii”.
80 Copilul creştea şi se întărea în duh; el a rămas în pustiu până în ziua arătării lui înaintea lui Israél.