PSALMUL 10 (9 B)

^{1 (22) lamed} Pentru ce, Doamne, stai departe,

de ce te ascunzi la vreme de strâmtorare?

^{2 (23)} Cel nelegiuit, în mândria lui, îl asupreşte pe cel sărman,

care cade în cursele pe care acesta i le întinde.

^{3 (24) mem} Căci nelegiuitul se laudă în dorinţa sufletului său,

iar cel lacom [de câştig] se consideră binecuvântat de Domnul.

^{4 (25) nun} Cel nelegiuit îl dispreţuieşte cu aroganţă pe Domnul:

„Nu va căuta [Dumnezeu]; nu este Dumnezeu!”.

[Acestea sunt] toate gândurile lui.

^{5 (26)} La fiecare pas îi merge bine întotdeauna,

judecăţile tale sunt prea înalte înaintea lui;

îi dispreţuieşte pe toţi asupritorii săi.

^{6 (27)} El spune în inima sa:

„Nu mă clatin, din generaţie în generaţie

nu mi se va întâmpla niciun rău!”.

^{7 (28) peh} Gura lui e plină de blesteme, de înşelăciune şi asuprire;

sub limba lui este silnicie şi nedreptate.

^{8 (29)} Stă la pândă după tufişuri,

^ayn ca să-l ucidă, din ascunzători, pe cel nevinovat;

Ochii lui îl iscodesc pe cel nenorocit.

^{9 (30)} Stă la pândă în ascunzătoare ca un leu în vizuină,

stă la pândă ca să-l prindă pe cel sărman.

Îl prinde pe cel sărman şi îl trage în laţul său.

^{10 (31)} [Cel rău] se năpusteşte, stă la pândă

şi cei nenorociţi cad în puterea braţului său.

^{11 (32)} El spune în inima lui:

„Dumnezeu uită, îşi întoarce faţa şi nu vede niciodată”.

^{12 (33) qof} Scoală-te, Doamne Dumnezeule,

ridică-ţi mâna şi nu uita de cei sărmani!

^{13 (34)} De ce să-l dispreţuiască cel nelegiuit pe Dumnezeu,

spunând în inima lui: „Nu va cere socoteală”?

^{14 (35) reş} Dar tu vezi, tu iei în seamă truda şi indignarea şi le iei în mâinile tale.

În tine se abandonează cel nenorocit; tu îl ajuţi pe cel orfan.

^{15 (36) sin} Zdrobeşte braţul celui nelegiuit şi caută la nelegiuirea celui rău,

[pedepseşte-i răutatea], ca să nu mai fie găsit!

^{16 (37)} Domnul este rege în veac şi în veacul veacului;

vor pieri neamurile de pe pământul lui.

^{17 (38) tau} Doamne, tu ai ascultat dorinţa celor săraci,

le întăreşti inima; urechea ta este atentă [la ei]

^{18 (39)} ca să faci judecată pentru cel orfan şi pentru cel asuprit

şi să nu-i mai înspăimânte omul [făcut] din ţărână.