PSALMUL 119 (118)
Legea Domnului, izvor de bucurie şi de pace
I (alef)
1 Fericiţi sunt cei integri pe cale,
care umblă în legea Domnului.
2 Fericiţi sunt cei care păzesc mărturiile lui
şi-l caută din toată inima.
3 Ei n-au săvârşit fărădelege
şi umblă pe căile sale.
4 Tu ai dat orânduirile tale,
ca să fie păzite cu grijă.
5 O, de-ar fi căile mele statornice
în a păzi hotărârile tale!
6 Atunci nu mă voi ruşina
dacă voi fi privit toate poruncile tale.
7 Te voi lăuda cu inimă cinstită,
învăţând judecăţile tale drepte.
8 Vreau să păstrez hotărârile tale,
nu mă lăsa în părăsire!
II (bet)
9 Cum va putea un tânăr să rămână curat pe cale?
Numai păzind cuvintele tale.
10 Te caut din toată inima;
nu lăsa să mă abat de la poruncile tale!
11 Păstrez în inimă cuvintele tale,
ca să nu păcătuiesc împotriva ta.
12 Binecuvântat eşti, Doamne;
învaţă-mă hotărârile tale!
13 Vestesc cu buzele mele
toate judecăţile gurii tale.
14 Mă bucur pe calea mărturiilor tale,
mai mult decât de orice bogăţie.
15 Meditez la poruncile tale
şi am sub ochi căile tale.
16 Hotărârile tale sunt desfătarea mea
şi nu voi uita cuvântul tău.
III (ghimel)
17 Fă bine slujitorului tău, ca să rămân în viaţă
şi să păzesc cuvântul tău!
18 Deschide-mi ochii ca să văd
faptele minunate ale legii tale!
19 Eu sunt străin pe pământ:
să nu ascunzi de mine poruncile tale!
20 Sufletul meu se consumă întruna
de dorul judecăţilor tale.
21 Tu îi mustri pe cei făţarnici
și pe cei blestemaţi care se abat de la poruncile tale.
22 Ia de la mine ocara şi batjocura,
căci am păzit mărturiile tale!
23 Chiar dacă cei puternici se pun împotriva mea,
totuşi, slujitorul tău meditează la hotărârile tale.
24 Mărturiile tale sunt desfătarea mea,
[îndreptările] tale sunt sfătuitorii mei.
IV (dalet)
25 S-a lipit de ţărână sufletul meu:
fă-mă să trăiesc, după cuvântul tău!
26 Eu îţi fac cunoscute cărările mele şi tu îmi răspunzi:
învaţă-mă hotărârile tale!
27 Fă-mă să înţeleg calea orânduirilor tale
şi voi cugeta la faptele tale minunate!
28 Îmi plânge sufletul de supărare:
ridică-mă, după cuvântul tău!
29 Ţine departe de mine calea minciunii
şi dăruieşte-mi legea ta!
30 Am ales calea fidelităţii,
mi-am propus [să urmez] judecăţile tale.
31 M-am alipit de mărturiile tale,
Doamne, să nu mă faci de ruşine!
32 Alerg pe calea poruncilor tale,
pentru că ai lărgit inima mea.
V (he)
33 Arată-mi, Doamne, calea hotărârilor tale
şi o voi păzi până la sfârşit!
34 Fă-mă să pricep, ca să păzesc legea ta,
şi o voi păzi din toată inima!
35 Călăuzeşte-mă pe calea poruncilor tale,
căci pe ea mi-am găsit plăcerea!
36 Înclină-mi inima spre învăţăturile tale,
şi nu spre [dorinţa] de câştig!
37 Întoarce ochii mei, ca să nu vadă deşertăciunea,
şi fă-mă să trăiesc pe calea ta!
38 Împlineşte faţă de slujitorul tău cuvântul tău,
care este pentru cei ce se tem de tine!
39 Îndepărtează ocara care mă înspăimântă,
pentru că judecăţile tale sunt bune!
40 Iată, eu doresc orânduirile tale:
fă-mă să trăiesc în dreptatea ta!
VI (waw)
41 Să ajungă la mine îndurarea ta, Doamne,
şi mântuirea ta, după cuvintele tale!
42 Atunci voi răspunde celor care mă defăimează,
căci mi-am pus încrederea în cuvântul tău.
43 Tu să nu iei niciodată din gura mea cuvântul adevărului,
căci sper în judecăţile tale!
44 Voi păzi de-a pururi legea ta,
în veci şi pentru totdeauna.
45 Voi umbla cu îndrăzneală,
deoarece caut orânduirile tale.
46 Voi vorbi despre mărturiile tale în faţa regilor
şi nu mă voi ruşina.
47 Bucuria mea sunt poruncile tale,
pe care le iubesc.
48 Voi ridica mâinile mele către poruncile tale, pe care le iubesc,
şi voi cugeta la hotărârile tale.
VII (zain)
49 Adu-ţi aminte de cuvântul [dat] slujitorului tău,
prin care m-ai făcut să sper!
50 Aceasta e mângâierea mea în mizeria mea:
căci cuvântul tău îmi dă viaţă.
51 Nişte făţarnici mă batjocoresc peste măsură,
dar eu nu mă abat de la legea ta.
52 Mi-am adus aminte, Doamne, de judecăţile tale cele din veac
şi mi-am găsit mângâierea.
53 Sunt cuprins de furie din cauza celor nelegiuiţi,
care părăsesc legile tale.
54 Cântări sunt pentru mine hotărârile tale
în casa în care nu sunt decât un străin.
55 Mi-am amintit noaptea de numele tău, Doamne,
şi am păzit legea ta.
56 Acesta e [rostul] meu:
să urmez orânduirile tale.
VIII (het)
57 Am zis: partea mea, Doamne,
este să păzesc cuvintele tale.
58 Am căutat faţa ta din toată inima,
arată-ţi îndurarea faţă de mine după cuvântul tău!
59 Am cercetat cărările mele
şi mi-am întors paşii spre mărturiile tale.
60 Mă grăbesc şi nu vreau să întârzii
să păzesc poruncile tale.
61 Laţurile celor nelegiuiţi m-au înconjurat,
dar eu nu uit de legea ta.
62 În miez de noapte mă ridic ca să te laud
pentru judecăţile tale drepte.
63 Sunt prieten cu toţi cei care se tem de tine
şi cu cei care păzesc orânduirile tale.
64 Plin este pământul, Doamne, de îndurarea ta,
învaţă-mă îndreptările tale!
IX (tet)
65 Ai făcut bine slujitorului tău, Doamne,
după cuvântul tău.
66 Învaţă-mă îndurarea, prudenţa şi ştiinţa,
pentru că am rămas fidel în poruncile tale!
67 Înainte de a fi fost umilit, umblam pe căi greşite,
acum însă păzesc cuvântul tău.
68 Tu eşti bun şi faci binele,
învaţă-mă hotărârile tale!
69 Cei făţarnici mă calomniază,
dar eu voi păzi orânduirile tale din toată inima.
70 S-a întărit ca seul inima lor,
dar desfătarea mea este legea ta.
71 Este bine pentru mine că am fost umilit,
ca să învăţ hotărârile tale.
72 Mai bună este pentru mine legea gurii tale
decât mii de [lucruri] din aur şi argint.
X (iod)
73 Mâinile tale m-au făcut şi m-au stabilit;
fă-mă să înţeleg şi voi învăţa poruncile tale!
74 Cei ce se tem de tine mă vor vedea şi se vor bucura,
căci mi-am pus [toată] speranţa în cuvintele tale.
75 Ştiu, Doamne, că judecăţile tale sunt drepte
şi întru fidelitate m-ai umilit.
76 Să-mi fie îndurarea ta spre mângâiere,
după cuvântul [dat] slujitorului tău!
77 Să vină asupra mea îndurările tale şi voi fi viu,
căci legea ta îmi este desfătare!
78 Să fie făcuţi de ruşine cei făţarnici,
căci cu minciună m-au asuprit,
iar eu voi cugeta la orânduirile tale!
79 Să se întoarcă spre mine cei care se tem de tine
şi cei care cunosc mărturiile tale!
80 Inima mea să fie integră în hotărârile tale,
ca să nu fiu făcut de ruşine!
XI (kaf)
81 Sufletul meu tânjeşte după mântuirea ta,
în cuvântul tău mi-am pus [toată] speranţa.
82 Mi s-au sfârşit ochii în aşteptarea promisiunii tale
şi spun: „Când mă vei mângâia?”.
83 Am ajuns ca un burduf [aşezat] la fum,
dar nu am uitat de hotărârile tale.
84 Câte sunt zilele slujitorului tău?
Când vei judeca oare pe cei ce mă urmăresc?
85 Cei făţarnici au săpat groapă înaintea mea;
ei nu sunt după legea ta.
86 Toate poruncile tale sunt fidelitate;
pe nedrept m-au urmărit: vino în ajutorul meu!
87 Puţin [a lipsit] să mă şteargă de pe pământ,
dar nu am părăsit orânduirile tale.
88 După îndurarea ta, dă-mi viaţă
şi voi păzi mărturiile gurii tale.
XII (lamed)
89 Cuvântul tău, Doamne, rămâne în veci,
neschimbat în cer.
90 Fidelitatea ta dăinuie din generaţie în generaţie;
tu ai întemeiat pământul şi el se menţine.
91 După judecăţile tale, [totul] dăinuie [până astăzi],
căci toate te slujesc pe tine.
92 Dacă legea ta n-ar fi fost desfătarea mea,
atunci poate că aş fi pierit în mizeria mea.
93 În veci nu voi uita orânduirile tale,
căci prin ele mi-ai dat viaţă.
94 Eu sunt al tău, mântuieşte-mă,
căci am căutat orânduirile tale!
95 Cei nelegiuiţi mă aşteaptă ca să mă distrugă,
dar eu vreau să pricep mărturiile tale.
96 Văd că tot ce-i desăvârşit are margini,
poruncile tale însă sunt nemărginite.
XIII (mem)
97 Cât de mult iubesc legea ta, Doamne,
toată ziua meditez la ea!
98 Poruncile tale mă fac mai înţelept decât duşmanii mei,
pentru că întotdeauna sunt cu mine.
99 Sunt mai chibzuit decât toţi învăţătorii mei,
deoarece cuget la mărturiile tale.
100 Am mai multă pricepere decât bătrânii,
pentru că păzesc orânduirile tale.
101 Îmi ţin paşii departe de orice cale a răului,
pentru a păzi cuvântul tău.
102 Nu mă abat de la judecăţile tale,
pentru că tu însuţi mă înveţi.
103 Cât de plăcute sunt cuvintele tale pentru cerul gurii mele!
[Ele sunt mai dulci] decât mierea pentru gura mea.
104 Am căpătat pricepere din orânduirile tale,
de aceea, urăsc orice cale a minciunii.
XIV (nun)
105 Cuvântul tău e făclie pentru paşii mei
şi lumină pentru cărările mele.
106 Am jurat şi voi împlini [jurământul]:
să păzesc judecăţile tale cele drepte.
107 Am fost umilit, Doamne, peste măsură,
fă-mă să trăiesc, după cuvântul tău!
108 Ofranda gurii mele să-ţi fie bineplăcută, Doamne,
şi învaţă-mă judecăţile tale!
109 Sufletul meu este în mâinile mele totdeauna
şi nu am uitat de legea ta.
110 Mi-au întins nelegiuiţii cursă,
dar n-am rătăcit de la orânduirile tale.
111 Mărturiile tale sunt moştenirea mea în veci,
ele sunt desfătarea inimii mele.
112 Îmi plec inima, ca să împlinească hotărârile tale:
aceasta este răsplata mea pentru veşnicie.
XV (samec)
113 Urăsc oamenii prefăcuţi,
legea ta eu o iubesc.
114 Tu eşti locul meu de refugiu şi scutul meu,
mi-am pus [toată] speranţa în cuvântul tău.
115 Îndepărtaţi-vă de la mine, toţi nelegiuiţii!
Eu voi păzi poruncile Dumnezeului meu.
116 Fii sprijinul meu, după cuvântul tău, ca să trăiesc,
şi nu mă fă de ruşine din cauza nădejdii mele!
117 Susţine-mă, şi voi fi mântuit
şi-mi voi găsi neîncetat bucuria în hotărârile tale!
118 Tu îi dispreţuieşti pe toţi cei care se îndepărtează de la hotărârile tale,
pentru că planurile lor sunt doar minciună.
119 Tu-i consideri cenuşă pe toţi nelegiuiţii pământului:
de aceea am iubit mărturiile tale.
120 Îmi tremură carnea de frica ta
şi mă tem de judecăţile tale.
XVI (ain)
121 Am făcut judecată şi dreptate,
nu mă da [pe mâna] celor care mă asupresc!
122 Ia sub ocrotirea ta binele slujitorului tău,
ca să nu fiu asuprit de cei făţarnici!
123 S-au sfârşit ochii mei [în aşteptarea] mântuirii tale
şi a promisiunii dreptăţii tale.
124 Poartă-te cu slujitorul tău după îndurarea ta
şi învaţă-mă hotărârile tale!
125 Eu sunt slujitorul tău, fă-mă să înţeleg
şi voi cunoaşte mărturiile tale!
126 E timpul, Doamne, ca să intervii,
căci au încălcat legea ta.
127 De aceea, eu iubesc poruncile tale
mai mult decât aurul, mai mult decât aurul curat.
128 De aceea găsesc drepte toate orânduirile tale
şi urăsc orice cale a minciunii.
XVII (peh)
129 Mărturiile tale sunt minunate,
de aceea, sufletul meu le păzeşte cu fidelitate.
130 Explicarea cuvintelor tale dă lumină
şi pricepere celor nepricepuţi.
131 Îmi deschid gura, căci ard de sete,
pentru că sunt însetat de poruncile tale.
132 Îndreaptă-ţi faţa spre mine şi îndură-te,
după judecata celor care iubesc numele tău!
133 Fă statornici paşii mei după cuvântul tău
şi să nu aibă putere asupra mea nicio nelegiuire!
134 Scapă-mă de oprimarea omului
şi voi păzi orânduirile tale!
135 Luminează-ţi faţa pentru slujitorul tău
şi învaţă-mă hotărârile tale!
136 Şiroaie de lacrimi au vărsat ochii mei,
pentru că legea ta ei n-au păzit-o.
XVIII (ţade)
137 Tu eşti drept, Doamne,
şi nepărtinitoare este judecata ta.
138 Cu dreptate ai poruncit mărturiile tale
şi în toată fidelitatea.
139 Pe mine, zelul mă consumă,
pentru că asupritorii mei au uitat cuvintele tale.
140 Cuvântul tău este încercat în foc
şi slujitorul tău îl iubeşte.
141 Sunt mic şi dispreţuit,
dar nu uit orânduirile tale.
142 Dreptatea ta este dreptate în veac
şi legea ta este adevăr.
143 Necazul şi strâmtorarea m-au găsit,
dar poruncile tale sunt desfătarea mea.
144 Mărturiile tale sunt veşnic drepte,
fă-mă să le înţeleg, ca să trăiesc!
XIX (qof)
145 Am strigat din toată inima mea:
răspunde-mi, Doamne, şi voi păzi hotărârile tale!
146 Am strigat către tine, mântuieşte-mă,
şi voi păzi mărturiile tale!
147 Odată cu ivirea zorilor am strigat,
îmi pun speranţa în cuvântul tău.
148 Îmi deschid ochii înainte de străjile de noapte,
ca să meditez la cuvintele tale.
149 Ascultă-mi glasul, Doamne, după îndurarea ta,
după judecata ta, fă-mă să trăiesc!
150 Urmăritorii se apropie de mine cu viclenie;
se îndepărtează de legea ta.
151 Dar tu, Doamne, eşti aproape
şi toate poruncile tale sunt adevăr.
152 De mult timp am cunoscut mărturiile tale,
că le-ai statornicit pentru vecie.
XX (reş)
153 Vezi umilirea mea şi salvează-mă,
pentru că nu am uitat de legea ta!
154 Apără-mi cauza şi răscumpără-mă,
fă-mă să trăiesc, după cuvântul tău!
155 Mântuirea e departe de cei nelegiuiţi,
pentru că nu caută hotărârile tale.
156 Multe sunt îndurările tale, Doamne,
după judecăţile tale, fă-mă să trăiesc!
157 Sunt mulţi urmăritorii şi asupritorii mei,
dar eu nu mă îndepărtez de mărturiile tale.
158 I-am văzut pe cei trădători şi m-a cuprins dezgustul,
pentru că nu păzesc cuvântul tău.
159 Iată, eu am iubit orânduirile tale, Doamne,
fă-mă să trăiesc, după îndurarea ta!
160 Temelia cuvântului tău este adevărul,
pentru vecie orice judecată a ta este dreaptă.
XXI (sin)
161 Fără temei mă urmăresc cei puternici,
dar inima mea se teme numai de cuvântul tău.
162 Eu tresalt de bucurie pentru cuvântul tău,
precum cel care a găsit o comoară mare.
163 Urăsc şi mi-e silă de minciună,
însă iubesc legea ta.
164 De şapte ori pe zi îţi aduc laudă
pentru judecăţile tale drepte.
165 Cei care iubesc legea ta [se bucură] de multă pace,
nicio piedică nu le stă în cale.
166 Aştept mântuirea ta, Doamne,
şi împlinesc poruncile tale.
167 Sufletul meu păzeşte mărturiile tale
şi le iubeşte nespus de mult.
168 Păzesc orânduirile şi mărturiile tale
toate căile mele sunt înaintea mea.
XXII (tau)
169 Să ajungă strigarea mea, Doamne, înaintea feţei tale,
potrivit cuvântului tău, fă-mă să înțeleg!
170 Să vină rugăciunea mea în faţa ta,
după cuvântul tău, eliberează-mă!
171 Buzele mele să vestească lauda ta,
căci tu mă înveţi hotărârile tale!
172 Să cânte limba mea cuvintele tale,
căci toate poruncile tale sunt drepte!
173 Mâna ta să-mi vină în ajutor,
căci am ales orânduirile tale!
174 Suspin de dor, Doamne, după mântuirea ta
şi legea ta este desfătarea mea.
175 Să trăiască sufletul meu şi să te laude,
judecăţile tale îmi vor veni în ajutor!
176 Am rătăcit ca o oaie care s-a pierdut,
caută-l pe slujitorul tău, căci nu am uitat poruncile tale!