Psalmul 9

PSALMUL 9 (9 A)

Dumnezeu, judecătorul cel drept, este refugiul celui asuprit

1 Maestrului de cor. După [cântecul] „A murit fiul”. Psalm. Al lui Davíd.

2 alef Te voi lăuda, Doamne, din toată inima,

voi vesti toate faptele tale minunate.

3 Mă voi bucura şi voi tresălta de veselie în tine,

voi cânta numele tău, [Dumnezeule] Preaînalt.

4 bet Duşmanii mei dau înapoi,

se poticnesc şi pier dinaintea feţei tale,

5 căci tu ai făcut judecata mea şi mi-ai făcut dreptate,

te-ai aşezat pe tron ca judecător al dreptăţii.

6 ghimel Ai mustrat neamurile,

l-ai distrus pe cel nelegiuit,

le-ai şters numele în veci, pentru totdeauna.

7 Au fost distruşi duşmanii, nimiciţi pe vecie,

le-ai dărâmat cetăţile,

a dispărut, odată cu ei, şi amintirea lor.

8 he Dar Domnul stăpâneşte în veci,

şi-a aşezat tronul pentru judecată;

9 el va judeca lumea cu dreptate,

fără părtinire va pronunţa sentinţa pentru popoare.

10 waw Domnul este refugiul celui asuprit,

refugiu în vreme de strâmtorare.

11 Cei care cunosc numele tău se încred în tine,

căci tu nu-i părăseşti pe cei care te caută pe tine, Doamne.

12 zain Cântaţi Domnului care locuieşte în Sión,

faceţi cunoscute printre popoare faptele sale!

13 Căci el, care răzbună sângele vărsat,

îşi aduce aminte de cei umiliţi, nu uită strigătul lor.

14 het Ai milă de mine, Doamne,

priveşte la umilirea [pe care mi-au făcut-o] cei care mă urăsc;

tu mă ridici de la porţile morţii

15 ca să vestesc toate laudele tale la porţile fiicei Siónului,

să tresalt de bucurie pentru mântuirea ta.

16 tet Neamurile [păgâne] cad în groapa pe care au făcut-o

şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.

17 Domnul s-a făcut cunoscut, a făcut judecata:

nelegiuitul a căzut în capcana pe care a făcut-o cu mâinile sale.

În surdină

                     Sélah

18 iod Să se întoarcă păcătoşii în locuinţa morţilor,

toate neamurile [păgâne], cei care uită de Dumnezeu!

19 Dar cel sărman nu rămâne în uitare la nesfârşit,

nădejdea celor umili nu va pieri pentru totdeauna.

20 Ridică-te, Doamne, să nu se trufească omul;

să fie judecate neamurile înaintea feţei tale!

21 Aşterne, Doamne, frică peste ei,

să ştie neamurile că nu sunt decât oameni!               Sélah