Fidelitatea faţă de Domnul: exemplul de la Báal-Peór
1 Acum, Israél, ascultă hotărârile şi judecăţile pe care te învăţ să le împliniţi pentru ca să trăiţi, să ajungeţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care v-o dă Domnul Dumnezeul părinţilor voştri! 2 Nu adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu şi nu scoateţi nimic din ele, ci păziţi poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care vi le dau eu! 3 Ochii voştri au văzut ce a făcut Domnul la Báal-Peór: Domnul Dumnezeul tău i-a nimicit din mijlocul tău pe toţi aceia care l-au urmat pe Báal-Peór. 4 Dar voi care v-aţi alipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteţi toţi vii astăzi. 5 Iată, vă învăţ hotărâri şi judecăţi după cum mi-a poruncit Domnul Dumnezeul meu, ca să le împliniţi astfel în ţara în care intraţi ca s-o luaţi în stăpânire! 6 Să le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor care vor auzi aceste hotărâri şi vor spune: «Numai acest popor este înţelept şi priceput. Este un neam mare»! 7 Care este neamul acela atât de mare, încât să aibă dumnezeii lui atât de aproape cum îl avem noi pe Domnul Dumnezeul nostru ori de câte ori îl chemăm? 8 Şi care este neamul acela atât de mare, încât să aibă hotărâri şi judecăţi atât de drepte cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte?
9 Numai fii atent la tine şi păzeşte-ţi cu grijă sufletul, ca să nu uiţi lucrurile pe care le-au văzut ochii tăi şi ca să nu-ţi iasă din inimă în toate zilele vieţii tale şi să le transmiţi fiilor tăi şi fiilor fiilor tăi, 10 în ziua când ai stat înaintea Domnului Dumnezeului tău la Hóreb, când Domnul mi-a zis: «Adună poporul la mine, căci vreau să-i fac să audă cuvintele mele, ca să înveţe să se teamă de mine tot timpul cât vor trăi pe pământ şi să-i înveţe şi pe fiii lor». 11 Voi v-aţi apropiat şi aţi stat la poalele muntelui. Muntele ardea într-un foc până în inima cerului. Era întuneric, nori şi negură. 12 Domnul v-a vorbit din mijlocul focului, iar voi aţi auzit sunetul cuvintelor lui, dar n-aţi văzut nicio înfăţişare: aţi auzit doar un glas. 13 El v-a vestit alianţa sa pe care v-a poruncit să o păziţi – cele zece cuvinte – şi le-a scris pe două table de piatră. 14 În acel timp, Domnul mi-a poruncit să vă învăţ hotărâri şi judecăţi, ca să le împliniţi în ţara în care mergeţi ca să o luaţi în stăpânire.
15 Păziţi-vă cu grijă sufletele, căci nu aţi văzut nicio înfăţişare în ziua în care v-a vorbit Domnul Dumnezeul vostru pe Hóreb, din mijlocul focului, 16 ca să nu greşiţi şi să vă faceţi vreun chip cioplit, o înfăţişare a vreunui idol sau chipul vreunui om sau al vreunei femei 17 sau chipul vreunui animal de pe pământ sau chipul vreunei păsări care zboară în ceruri 18 sau chipul vreunei târâtoare de pe pământ sau chipul vreunui peşte care este în apele de sub pământ; 19 ca nu cumva să-ţi ridici ochii spre cer şi să vezi soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor şi să fii amăgit să te închini înaintea lor şi să le slujeşti [acestor lucruri] pe care Domnul Dumnezeul tău le-a împărţit tuturor popoarele de sub toate cerurile! 20 Dar pe voi Domnul v-a luat şi v-a scos din cuptorul de fier al Egiptului ca să-i fiţi un popor de moştenire, cum este astăzi.
Perspective de pedeapsă şi de convertire
21 Domnul s-a mâniat pe mine din cauza voastră şi s-a jurat că eu nu voi trece Iordánul şi nu voi intra în ţara aceea bună pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău ca moştenire. 22 Eu voi muri deci în ţara aceasta şi nu voi trece Iordánul; dar voi îl veţi trece şi veţi lua în stăpânire ţara aceea bună. 23 Păziţi-vă să nu uitaţi alianţa pe care Domnul Dumnezeul vostru a încheiat-o cu voi şi să nu vă faceţi vreun chip cioplit sau vreo înfăţişare, după cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău! 24 Căci Domnul Dumnezeul tău este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.
25 Când vei avea copii şi copii ai copiilor tăi şi vei fi de mult timp în ţară, dacă veţi greşi şi vă veţi face vreun chip cioplit sau vreo înfăţişare, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru ca să-l mâniaţi, 26 – iau astăzi martori împotriva voastră cerul şi pământul – veţi pieri repede din ţara spre care treceţi Iordánul ca s-o luaţi în stăpânire; nu veţi sta multe zile în ea, căci veţi fi nimiciţi cu siguranţă. 27 Domnul vă va împrăştia printre popoare şi veţi rămâne oameni [uşor] de numărat printre naţiunile la care vă va duce Domnul 28 şi veţi sluji acolo unor dumnezei care sunt lucrare făcută de mâini omeneşti, din lemn şi din piatră, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să mănânce, nici să miroase.
29 Dacă de acolo îl vei căuta pe Domnul Dumnezeul tău, îl vei găsi, dacă-l vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău. 30 În strâmtorarea ta, când te vor ajunge toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău şi vei asculta glasul lui. 31 Căci Domnul Dumnezeul tău este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi şi nu te va nimici. El nu uită alianţa cu părinţii tăi pe care le-a jurat-o.
Dumnezeu a vorbit Israélului, poporul său
32 Întreabă timpurile de la început care au fost înaintea ta, din ziua în care l-a creat Dumnezeu pe om pe pământ, de la o margine până la alta a cerului: a fost ceva ca lucrul acesta mare sau s-a mai auzit ceva asemănător: 33 a fost vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, şi să fi rămas viu? 34 Sau a mai încercat vreun dumnezeu să vină să-şi ia un popor din mijlocul unui alt popor, cu încercări, cu semne, cu minuni, cu lupte, cu mână puternică şi braţ întins, cu fapte mari înfricoşătoare, cum a făcut pentru voi Domnul Dumnezeul vostru în Egipt, înaintea ochilor voştri?
35 Doar ţie ţi s-a dat să vezi, ca să cunoşti că numai Domnul este Dumnezeu şi că nu este un altul în afară de el; 36 din cer te-a făcut să auzi glasul lui ca să te înveţe; şi pe pământ te-a făcut să vezi focul lui cel mare şi ai auzit cuvintele lui din mijlocul focului. 37 Şi pentru că i-a iubit pe părinţii tăi şi a ales descendenţa lor, te-a scos din Egipt în prezenţa lui, cu puterea lui cea mare. 38 Ca să alunge dinaintea ta popoare mai mari şi mai puternice decât tine, ca să te ducă să iei ţara lor ca moştenire, cum este astăzi.
39 Să ştii astăzi şi meditează în inima ta că Domnul este Dumnezeu sus în cer şi jos pe pământ şi nu este altul! 40 Păzeşte hotărârile şi poruncile lui pe care ţi le dau astăzi, ca să-ţi fie bine ţie şi copiilor tăi după tine şi ca să-ţi fie lungite zilele pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă pentru totdeauna!”.
Cetăţile de refugiu
41 Atunci Moise a ales trei cetăţi dincoace de Iordán, spre răsăritul soarelui, 42 ca să poată fugi acolo ucigaşul care l-a ucis pe aproapele său fără voie, fără să-l fi urât mai înainte: să fugă în una dintre aceste cetăţi şi să trăiască. 43 Şi anume: Béţer, în pustiu, în podiş, pentru cei din [tribul] lui Rubén; Ramót, în Galaád, pentru cei din [tribul] lui Galaád; şi Gólan, în Basán, pentru cei din [tribul] lui Manáse.
II. AL DOILEA DISCURS AL LUI MOISE
44 Aceasta este legea pe care a prezentat-o Moise înaintea fiilor lui Israél. 45 Acestea sunt învăţăturile, hotărârile şi judecăţile pe care le-a spus Moise fiilor lui Israél după ieşirea lor din Egipt, 46 dincoace de Iordán, într-o vale, faţă în faţă cu Bet-Peór, în ţara lui Sihón, regele amoréilor, care locuia la Heşbón şi care a fost lovit de Moise şi de fiii lui Israél după ieşirea lor din Egipt. 47 Au luat în stăpânire ţara lui şi ţara lui Og, regele din Basán. Aceşti doi regi ai amoréilor erau dincoace de Iordán, spre răsăritul soarelui, 48 de la Aroér, care este pe malurile râului Arnón, până la muntele Sión, adică Hermón. 49 Toată [regiunea] Arabáh de dincoace de Iordán, spre răsărit, până la marea Arabáh, de sub poalele [muntelui] Pisgá.