Capitolul 16

Istoria simbolică a Ierusalímului

1 Cuvântul Domnului a fost către mine: 2 „Fiul omului, fă cunoscute Ierusalímului lucrurile sale abominábile! 3 Spune: «Așa zice Domnul Dumnezeu: ‹De la originea ta și din nașterea ta, ești din țara Canaán. Tatăl tău era amoréu, iar mama ta, hetée. 4 La nașterea ta, în ziua în care ai fost născut, nu ți s-a tăiat buricul, în apă nu ai fost spălată ca să fii curățată, cu sare nu ai fost frecată și în scutece nu ai fost înfășată. 5 Niciun ochi nu a avut milă de tine ca să-ți facă vreuna dintre acestea, să se îndure de tine. Ai fost aruncată pe fața câmpului, din cauza disprețului față de viața ta, în ziua în care ai fost născută›.

6 Am trecut pe lângă tine și te-am văzut zbătându-te în sângele tău. Și ți-am zis când erai în sângele tău: ‹Rămâi în viață!›. Ți-am zis când erai în sângele tău: ‹Rămâi în viață!›. 7 Te-am făcut să crești mult, ca mlădița câmpului; te-ai înmulțit, te-ai făcut mare și ai ajuns frumusețea frumuseților; ți s-au format sânii și ți-a crescut părul, dar tu erai goală și neacoperită. 8 Am trecut pe lângă tine, te-am văzut și, iată, era timpul tău, timpul iubirilor! Mi-am întins poala [mantiei] asupra ta și am acoperit goliciunea ta. Ți-am jurat și am ajuns la o alianță cu tine – oracolul Domnului Dumnezeu – și tu ai devenit a mea. 9 Te-am spălat cu apă, te-am clătit de sângele de pe tine și te-am uns cu untdelemn. 10 Te-am îmbrăcat cu haină brodată și te-am încălțat cu sandale de vițel de mare, te-am înfășurat cu in și te-am acoperit cu mătase. 11 Te-am împodobit cu podoabe, ți-am pus brățări la mâini și lănțișoare la gât. 12 Voi pune verigă la nasul tău, cercei, la urechi și o diademă a frumuseții, pe capul tău. 13 Te-am împodobit cu aur și argint, îmbrăcându-te cu in și mătase brodate; te-am hrănit cu făină aleasă, cu miere și cu untdelemn, te-ai făcut din ce în ce mai frumoasă și ai avut succes să ajungi la regalitate. 14 A ieșit pentru tine un renume între neamuri datorită frumuseții tale, căci erai desăvârșită prin podoabele pe care le-am pus pe tine – oracolul Domnului Dumnezeu. 15 Dar te-ai încrezut în frumusețea ta și te-ai desfrânat din cauza renumelui tău; ți-ai răspândit desfrânările la toți trecătorii: ai fost a lor. 16 Ai luat din hainele tale și ți-ai făcut înălțimi colorate și te-ai desfrânat pe ele: nu s-a mai întâmplat și nu va mai fi. 17 Ai luat obiectele frumuseții tale pe care ți le-am dat din aurul meu și din argintul meu și ți-ai făcut chipuri de bărbat și te-ai desfrânat cu ele. 18 Ai luat hainele brodate și i-ai acoperit; ai pus untdelemnul meu și tămâia mea înaintea lor.

19 Pâinea mea pe care ți-am dat-o, făina aleasă, untdelemnul și mierea cu care te-am hrănit le-ai pus înaintea lor ca să fie mireasmă plăcută – oracolul Domnului Dumnezeu. 20 I-ai luat pe fiii și pe fiicele tale, pe care mi i-ai născut, și i-ai jertfit lor ca să fie mâncați. Oare sunt puține desfrânările tale? 21 I-ai înjunghiat pe fiii mei și i-ai pus să treacă [prin foc] pentru ei. 22 Și în toate lucrurile tale abominábile și în toate desfrânările tale nu ți-ai amintit de zilele tinereții tale, când erai goală și neacoperită și te zbăteai când erai în sângele tău.

23 După toată răutatea ta – vai, vai de tine! – oracolul Domnului Dumnezeu – 24 ţi-ai construit loc de desfrâu și ți-ai făcut loc înalt în toate piețele. 25 La toate capetele drumurilor ai construit locul tău înalt; ți-ai dezonorat frumusețea și ți-ai desfăcut picioarele oricărui trecător, înmulțind desfrânările tale. 26 Te-ai desfrânat cu egipténii, vecinii tăi cu corpul mare; ți-ai înmulțit desfrânările ca să mă mânii. 27 Dar, iată, mi-am întins mâna împotriva ta și ți-am micșorat ceea ce era hotărât pentru tine; te-am dat în voia celor care te urau, fiicele filisténilor, care rămâneau umilite de calea ta desfrânată. 28 Te-ai desfrânat cu fiii asiriénilor și nu te-ai săturat; ai continuat să te desfrânezi și tot nu te-ai săturat. 29 Ți-ai înmulțit desfrânările în țara Canaán și în Caldéea și nici așa nu te-ai săturat.

30 Cât de slabă era inima ta – oracolul Domnului Dumnezeu – că faci toate aceste fapte, femeie desfrânată și nerușinată! 31 Construind locul tău de desfrâu la capătul tuturor drumurilor și făcându-ți locuri înalte în orice piață, nu ai fost nici ca o desfrânată, pentru că ai disprețuit răsplata. 32 Femeie adulteră, în locul soțului tu îi iei pe străini! 33 Tuturor desfrânatelor li se dau daruri; dar tu dai darurile tale tuturor amanților tăi și-i mituiești ca să vină la tine de jur împrejur pentru desfrânările tale. 34 Tu ești altfel decât [alte] femei în desfrânările tale. După tine, nimeni nu se va mai desfrâna, pentru că tu dai daruri și nu primești daruri: tu ești altfel »”.

35 De aceea, desfrânată, ascultă cuvântul Domnului! 36 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Pentru că ți-ai dat arama [pe față], ți-ai descoperit rușinea în desfrânările tale cu amanții tăi, cu toți idolii lucrurilor tale abominábile și cu sângele fiilor tăi pe care i-ai dat lor, 37 de aceea, iată, îi voi aduna pe toți amanții tăi pe la care ai trecut și pe toți cei pe care i-ai iubit, pe lângă toți cei pe care i-ai urât, îi voi aduna la tine de jur împrejur și voi descoperi rușinea ta, iar ei vor vedea rușinea ta. 38 Te voi judeca după judecata [femeilor] care comit adulter și varsă sânge; te voi face să ai [parte] de sânge, furie și gelozie. 39 Te voi da în mâinile lor; ei vor demola locul desfrâului tău și vor dărâma înălțimile tale; te vor despuia de hainele tale și vor lua obiectele frumuseții tale; te vor lăsa goală și neacoperită. 40 Vor face să urce împotriva ta o adunare care te va bate cu pietre și te vor tăia cu săbiile lor. 41 Vor arde casele tale în foc și vor face judecăți împotriva ta în văzul multor femei; eu te voi face să încetezi din desfrânare și nici nu vei mai putea să dai daruri. 42 Îmi voi potoli mânia împotriva ta și se va îndepărta gelozia mea de la tine; mă voi liniști și nu mă voi mai mânia. 43 Pentru că nu ți-ai amintit de zilele tinereții tale și m-ai provocat prin toate acestea, și eu voi face să cadă asupra capului tău faptele tale – oracolul Domnului Dumnezeu – și nu vei mai săvârși desfrânarea pe lângă toate lucrurile tale abominábile.

44 Iată, oricine va zice proverbe despre tine va spune [acest] proverb: «Cum e mama, așa și fiica».

45 Tu ești fiica mamei tale, care s-a dezgustat de soțul ei și de fiii ei; tu ești sora surorilor tale care s-au dezgustat de soții lor și de fiii lor. Mama voastră era o hetée și tatăl vostru, un amoréu.

46 Sora ta mai mare este Samaría: ea și fiicele ei locuiesc la stânga ta; sora ta mai mică decât tine locuiește la dreapta ta: este Sodóma și fiicele ei. 47 Nu [doar] ai umblat în căile lor, ci ai și săvârșit lucrurile lor abominábile. Doar în puțin [timp] te-ai stricat mai mult decât ele pe toate căile tale. 48 Viu sunt eu – oracolul Domnului Dumnezeu – Sodóma, sora ta, ea și fiicele ei nu au făcut după cum ai făcut tu și fiicele tale. 49 Iată, aceasta a fost nelegiuirea Sodómei, sora ta: aroganță, belșug de pâine și lipsă de griji pentru ea și pentru fiicele ei! Dar mâna celui nevoiaș și a celui sărac nu au întărit-o. 50 Ele s-au înălțat și au făcut lucruri abominábile înaintea mea; eu le-am îndepărtat când am văzut.

51 Samaría nu a făcut nici jumătate din păcatele tale; tu ți-ai înmulţit lucrurile tale abominábile mai mult decât ele și le-ai îndreptățit pe surorile tale prin toate lucrurile tale abominábile pe care le-ai făcut. 52 Și tu poartă-ți umilirea cu care le-ai considerat pe surorile tale atunci când păcatele tale te-au făcut mai dezgustătoare decât ele, deși ele erau mai drepte decât tine! Și tu rușinează-te și poartă-ți umilirea, pentru că le-ai îndreptățit pe surorile tale!

53 Voi întoarce captivitatea lor: captivitatea Sodómei și a fiicelor ei, captivitatea Samaríei și a fiicelor ei; voi întoarce captivitatea captivilor tăi în mijlocul lor, 54 ca să-ți porți umilirea și să fii umilită pentru tot ceea ce ai făcut, fiind tu mângâiere pentru ele. 55 Surorile tale, Sodóma și fiicele ei, se vor întoarce să fie ca mai înainte; Samaría și fiicele ei se vor întoarce să fie ca mai înainte, iar tu și fiicele tale vă veți întoarce să fiți ca mai înainte. 56 Sodóma, sora ta, nu devenise ca un zvon în gura ta în ziua aroganței tale, 57 înainte de descoperirea răutății tale, ca în timpul rușinii din partea fiicelor lui Arám și a tuturor celor din jurul său, fiicele filisténilor, care te-au disprețuit de jur împrejur. 58 Desfrânarea ta și lucrurile tale abominábile tu trebuie să le suporți” – oracolul Domnului.

59 Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Voi face cu tine așa cum ai făcut tu, care ai disprețuit jurământul și ai rupt alianța. 60 Dar eu îmi voi aminti de alianța mea [făcută] cu tine în tinerețea ta și voi stabili cu tine o alianță veșnică. 61 Atunci tu îți vei aminti de căile tale și te vei umili, când le vei lua pe surorile tale care sunt mai mari decât tine și pe cele care sunt mai mici decât tine. Ți le voi da ca fiice, nu datorită alianței cu tine. 62 Voi stabili alianța mea cu tine și vei recunoaşte că eu sunt Domnul, 63 ca să-ți amintești și să te rușinezi și să nu-ți mai deschizi gura din cauza umilirii tale când te voi purifica de tot ceea ce ai făcut” – oracolul Domnului Dumnezeu.