Distrugerea Sodómei

¹ Cei doi îngeri au ajuns la Sodóma seara; Lot ședea la poarta Sodómei. Când i-a văzut, Lot s-a ridicat ca să-i întâmpine și s-a prosternat cu fața până la pământ. ² Le-a zis: „Domnii mei, abateți-vă, vă rog, pe la casa slujitorului vostru; poposiți [aici], spălați-vă picioarele; mâine vă veți scula de dimineață și veți merge în drumul vostru!”. Ei au răspuns: „Nu, ci vom poposi în piață”. ³ El a stăruit mult pe lângă ei, până au venit, iar ei s-au abătut pe la el și au intrat în casa lui. Le-a făcut un ospăț, a copt ázime și ei au mâncat.
⁴ Dar mai înainte ca ei să se fi culcat, oamenii din cetate, bărbații din Sodóma, de la tânăr la bătrân, tot poporul din toate colțurile, au înconjurat casa. ⁵ L-au chemat pe Lot și i-au zis: „Unde sunt bărbații care au intrat la tine în noaptea aceasta? Fă-i să iasă la noi ca să-i cunoaștem!”.
⁶ Atunci Lot a ieșit la ei la intrare și a încuiat ușa după el ⁷ și le-a zis: „Fraților, vă rog, nu faceți rău! ⁸ Iată că am două fiice care nu au cunoscut bărbat; le voi face să iasă la voi și le veți face cum va fi bun în ochii voștri! Numai nu faceți nimic acestor bărbați, fiindcă au venit sub umbra acoperișului meu”. ⁹ Ei au spus: „Pleacă!”. Și au zis: „Omul acesta a venit să locuiască aici ca un străin și acum vrea să o facă pe judecătorul. Îți vom face mai rău decât lor”. Și, împingându-l pe Lot cu forță, s-au apropiat să spargă ușa. ¹⁰ Dar bărbații aceia și-au întins mâna, l-au tras pe Lot înăuntru la ei în casă și au încuiat ușa. ¹¹ Iar pe oamenii care erau la ușa casei i-au lovit cu orbire, de la cel mai mic până la cel mai mare; și se trudeau să găsească [ușa] intrării.
¹² Bărbații aceia i-au zis lui Lot: „Pe cine mai ai aici? Ginerii, fiii tăi și fiicele tale și tot ce ai în cetate: scoate-i din locul [acesta]! ¹³ Căci noi vom nimici locul acesta, pentru că a ajuns mare strigătul lor înaintea Domnului. Și Domnul ne-a trimis ca să-l nimicim”. ¹⁴ Lot a ieșit și a vorbit cu ginerii săi, care urmau să le ia pe fetele lui, și le-a zis: „Ridicați-vă, ieșiți din locul acesta, căci Domnul va nimici cetatea!”. Dar [aceasta] a fost ca o glumă în ochii ginerilor.
¹⁵ Iar la revărsatul zorilor, îngerii l-au făcut pe Lot să iasă, zicând: „Ridică-te! Ia-ți femeia și pe cele două fiice ale tale, care se află [aici], ca să nu pieri din cauza fărădelegii cetății!”. ¹⁶ Deoarece ezita, bărbații i-au apucat de mână pe el, pe soția lui și pe cele două fiice – Domnul având milă de el –, i-au făcut să iasă și i-au călăuzit în afara cetății.
¹⁷ În timp ce-i făceau să iasă, el le-a zis: „Fugi, scapă-ți viața! Nu privi în urma ta și nu te opri nicăieri în zonă! Scapă în munte ca să nu pieri!”. ¹⁸ Lot le-a zis: „Nu, Doamne, te rog! ¹⁹ Iată, slujitorul tău a aflat har în ochii tăi și tu mi-ai arătat o mare îndurare făcând să trăiască sufletul meu, dar eu nu pot să fug în munți, căci răul se va lipi de mine și voi muri. ²⁰ Iată cetatea aceasta aproape; pot fugi acolo; este foarte mică, voi scăpa acolo. Nu-i așa că e mică? Și mi-aș putea salva viața!”. ²¹ El i-a spus: „Iată că îți fac și această favoare de a nu distruge cetatea despre care ai vorbit. ²² Repede, fugi într-acolo, căci eu nu pot face nimic înainte ca tu să fi ajuns acolo!”. De aceea cetății i s-a dat numele de Țoár.
²³ Soarele se ridica deasupra pământului când Lot intra în Țoár. ²⁴ Domnul a făcut să plouă asupra Sodómei și Gomórei sulf și foc de la Domnul din ceruri. ²⁵ Dumnezeu a distrus aceste cetăți și toată zona împreună cu toți locuitorii cetăților și cu tot ce răsărea pe pământ. ²⁶ Soția lui [Lot] s-a uitat înapoi și a devenit stâlp de sare.
²⁷ Abrahám s-a trezit dis-de-dimineață spre locul în care stătuse înaintea Domnului, ²⁸ a privit spre Sodóma și Gomóra și spre tot ținutul din zona Iordánului și a văzut un fum gros care se ridica de la pământ ca fumul dintr-un cuptor.
²⁹ Când Dumnezeu a distrus cetățile din aceea zonă, Dumnezeu și-a amintit de Abrahám și l-a salvat pe Lot de nenorocirea care a distrus cetățile în care locuise Lot.

Păcatele fiicelor lui Lot

³⁰ Lot a urcat din Țoár și a locuit pe munte cu cele două fiice ale lui, căci s-a temut să locuiască în Țoár. A locuit într-o peșteră cu cele două fiice ale lui.
³¹ Cea mai mare a zis către cea mai mică: „Tatăl nostru este bătrân și nu mai este niciun bărbat în ținutul acesta ca să intre la noi, așa cum se obișnuiește pe tot pământul. ³² Hai să-i dăm tatălui nostru să bea vin și să ne culcăm cu el ca să ne păstrăm vie descendența din tatăl nostru!”. ³³ I-au dat tatălui lor să bea vin în noaptea aceea; și cea mai mare a intrat și s-a culcat cu tatăl ei. El, însă, n-a știut nici când ea s-a culcat, nici când s-a sculat. ³⁴ A doua zi, cea mai mare a zis către cea mai mică: „Iată, eu m-am culcat ieri [noapte] cu tatăl meu; hai să-i dăm să bea vin și în noaptea aceasta și intră și culcă-te și tu cu el, ca să ne păstrăm vie descendența din tatăl nostru!”. ³⁵ I-au dat tatălui lor să bea vin și în noaptea aceea; apoi cea mai tânără s-a ridicat și s-a culcat cu el. El, însă, n-a știut nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. ³⁶ Cele două fete ale lui Lot au zămislit de la tatăl lor. ³⁷ Cea mai mare a născut un fiu și i-a pus numele Moáb; el este tatăl celor din Moáb până în ziua de azi. ³⁸ Și cea mai mică a născut și ea un fiu și i-a pus numele Ben-Ammí; el este tatăl celor din Amón până în ziua de azi.