Capitolul 48

Împotriva Moábului

1 Către Moáb. Aşa vorbeşte Domnul Sabaót, Dumnezeul lui Israél:

„Vai de Nebó, căci va fi devastat!

Este făcut de ruşine

şi capturat Chiriatáim;

este făcut de ruşine locul

de refugiu şi împrăştiat.

2 Nu mai este gloria Moábului,

în Heşbón ei gândesc răul

împotriva lui;

veniţi să-l distrugem,

ca să nu mai fie un neam!

Şi tu, Madmén, vei fi redus la tăcere

şi sabia te va urmări.

3 Glas de strigăt din Horonáim:

«Devastare şi prăpăd mare!».

4 Moábul este zdrobit!

Cei mici ai săi au făcut

să se audă strigătul.

5 Pe urcuşul de la Luhít

urcă plânset peste plânset,

iar pe coborâşul de la Horonáim

se aude strigătul strâmtorării

prăpădului.

6 Fugiţi, scăpaţi-vă vieţile

şi fiţi ca Aroér în pustiu!

7 Căci, pentru că te-ai încrezut

în lucrările tale

şi în vistieriile tale,

vei fi luat şi tu, iar Chemóş

va merge în captivitate

împreună cu preoţii şi căpeteniile lui.

8 Devastatorul va veni în fiecare cetate

şi nicio cetate nu va scăpa.

Valea va pieri şi câmpia va fi distrusă,

aşa cum a spus Domnul.

9 Daţi aripi Moábului,

căci vrea să zboare!

Cetăţile lui vor fi devastate

şi nu va fi locuitor în ele.

10 Blestemat cel care face

lucrarea Domnului cu prefăcătorie;

blestemat cel care-şi trage sabia

de la sânge!

11 Moáb a stat liniştit din tinereţea lui,

a fost în pace pe drojdia lui.

Nu a fost turnat din vas în vas

şi nu a mers în captivitate.

De aceea i s-a păstrat gustul

şi mirosul nu i s-a schimbat.

12 De aceea, iată, vin zile

– oracolul Domnului –

când voi trimite la el pritocitori

şi-l vor pritoci;

vasele sale le vor vărsa

şi vor sparge burdufurile sale.

13 Moáb se va ruşina de Chemóş

aşa cum s-a ruşinat Israél de Bétel,

în care şi-a pus încrederea.

14 Cum puteţi să ziceţi:

«Noi suntem viteji,

oameni puternici pentru luptă»?

15 Devastatorul lui Moáb şi al cetăţilor sale urcă,

cei aleşi dintre tinerii săi coboară

la înjunghiere – oracolul regelui,

al cărui nume este Domnul Sabaót.

16 Se apropie să ajungă catastrofa Moábului,

răul lui se grăbeşte foarte mult.

17 Jeliţi pentru el, voi toţi care

îl înconjuraţi!

Cei care cunoaşteţi numele lui spuneţi:

«Cum de a fost zdrobit toiagul

cel puternic, bastonul gloriei!».

18 Coboară din glorie şi locuieşte

în loc uscat, locuitoare, fiică a Dibónului!

Căci devastatorul Moábului

urcă împotriva ta, prădează fortăreţele tale.

19 Stai pe drum şi veghează,

locuitoare din Aroér!

Întreabă-l pe fugar,

iar celui scăpat zi-i: «Ce a fost?»!

20 Moáb este făcut de ruşine,

pentru că a fost zdrobit.

Jeliţi şi strigaţi, faceţi cunoscut

în Arnón că Moáb este devastat!

21 A venit judecata peste ţara din câmpie, peste Holón, peste Iáhaţ şi peste Mefáat, 22 peste Dibón, peste Nebó, peste Bet-Diblátáim, 23 peste Chiriatáim, peste Bet-Gamúl, peste Bet-Meón, 24 peste Cheriót, peste Bóţra, peste toate cetăţile din ţara Moáb, îndepărtate sau apropiate.

25 Cornul lui Moáb a fost frânt

şi puterea lui, zdrobită

– oracolul Domnului.

26 Îmbătaţi-l pe Moáb pentru că

s-a înălţat împotriva Domnului!

Să se tăvălească în vărsătura lui

şi să fie şi el spre derâdere!

27 Oare nu a fost Israél pentru tine

spre derâdere?

A fost el oare găsit printre hoţi,

că dădeai din cap ori de câte ori

vorbeai despre el?

28 Părăsiţi cetăţile şi locuiţi în stânci,

locuitori ai Moábului!

Fiţi ca porumbeii care îşi fac cuibul

pe marginile gurii peşterii!

29 Am auzit de mândria Moábului:

este foarte mândru;

de îngâmfarea, de mândria,

de semeţia şi de înălţarea inimii lui.

30 Eu cunosc – oracolul Domnului –

insolenţa lui;

Nu e decât vorbărie, nu face nimic bun.

31 De aceea, gem pentru Moáb,

strig pentru tot Moábul,

iar pentru oamenii

din Chir-Herés bombănesc.

32 Mai mult decât am plâns

pentru Iaezér

voi plânge pentru tine, vie din Sibmá.

Ramurile tale au trecut de mare

până la Marea Iaezér,

devastatorul a căzut peste roadele

tale de vară şi peste culesul viei tale.

33 S-au dus bucuria şi veselia din Carmél

şi din ţara lui Moáb.

Am făcut să nu mai fie vin în teascuri;

nu se mai calcă cu cântare [de veselie],

cântarea nu mai este cântare.

34 De strigătele din Heşbón [se aude] până la Elealé, îşi ridică glasurile până la Iáhaţ, de la Ţoár până la Horonáim, la Eglát-Şelişía, căci şi apele de la Nimrím vor fi secate.

35 Voi face să înceteze din Moáb

– oracolul Domnului –

cel care urcă pe înălţimi

şi arde tămâie pentru dumnezeul său.

36 De aceea geme inima mea

pentru Moáb ca un fluier,

îmi geme inima pentru oamenii

din Chir-Herés ca un fluier,

pentru că toată abundenţa

pe care a făcut-o a pierit.

37 Căci toate capetele sunt rase,

toate bărbile sunt tăiate,

pe toate mâinile au făcut tăieturi

şi pe coapse [au pus] sac.

38 Toate terasele din Moáb şi din pieţele lui,

toate sunt pline de bocet,

pentru că l-am zdrobit pe Moáb

ca pe un vas

în care nu-ţi mai găseşti plăcerea

– oracolul Domnului.

39 «Cât este de ruinat – gem ei!

Cum şi-a întors spatele Moáb

cu ruşine!».

Moábul va fi spre derâdere

şi spre ruină

pentru toţi cei care-l înconjoară”.

40 Căci aşa vorbeşte Domnul:

„Iată, el va zbura ca un vultur,

41 Cheriót este capturat,

fortăreţele sunt luate;

Inima celor viteji ai lui Moáb

va fi ca inima unei femei

în durerile naşterii.

42 Moáb se va distruge şi nu va mai fi popor,

pentru că s-a înălţat împotriva Domnului.

43 Groază, groapă şi laţ sunt împotriva ta,

locuitor al Moábului – oracolul Domnului.

44 Cel care fuge de groază

va cădea în groapă şi cel care

se va ridica din groapă

va cădea în laţ, căci fac să vină

asupra Moábului anul pedepsirii lor

– oracolul Domnului.

45 La umbra Heşbónului

stau fără putere fugarii;

pentru că un foc va ieşi din Heşbón,

o flacără, din Sihon:

va mistui tâmplele Moábului

şi creştetul fiilor zarvei.

46 Vai de tine, Moáb!

Poporul lui Chemóş a pierit!

Căci fiii tăi sunt luaţi captivi

şi fiicele tale, în captivitate.

47 În zilele de pe urmă, îl voi face

pe Moáb să se întoarcă din captivitate”.

Până aici, judecata lui Moáb.