Capitolul 32

V. PLEDOARIA LUI Elíhu

 1 Cei trei oameni au încetat să-i răspundă lui Iob, căci el [se considera] mai drept în ochii lui. 2 Elíhu, fiul lui Baraheél din Buz, din familia lui Ram, s-a aprins de mânie împotriva lui Iob, pentru că [Iob se considera] pe sine mai drept decât Dumnezeu. 3 El s-a aprins de mânie şi împotriva celor trei prieteni ai săi, pentru că nu găsiseră răspuns şi totuşi îl considerau vinovat pe Iob. 4 Elíhu îi aşteptase cât timp au vorbit cu Iob, pentru că ei erau mai bătrâni decât el.

 Primul discurs

Înţelepciunea şi tinereţea

5 Elíhu a văzut că nu era niciun răspuns în gura celor trei oameni şi s-a aprins de mânie.

6 Elíhu, fiul lui Baraheél din Buz,

a luat cuvântul şi a spus: „Eu sunt tânăr,

iar voi sunteţi bătrâni.

De aceea m-am temut şi mi-a fost frică

să vă expun ceea ce ştiu.

7 Am zis: «Să vorbească anii şi mulţimea lunilor

să înveţe înţelepciunea!».

8 De fapt, în om este un duh

şi suflarea Celui Atotputernic îl face priceput.

9 Totuşi, nu cei mari au înţelepciune

şi nici bătrânii nu sunt pricepuţi la judecată.

10 De aceea, vă spun: «Ascultaţi-mă

şi voi expune şi eu ceea ce ştiu!».

11 Iată, am aşteptat cuvintele voastre,

mi-am plecat urechea la priceperea voastră

cât timp aţi cercetat cuvintele.

12 Atât timp cât am fost atent

la priceperea voastră, nu a fost nimeni dintre voi

care să-l acuze pe Iob

şi să răspundă cuvintelor lui.

13 Să nu ziceţi: «Am aflat înţelepciunea;

Dumnezeu poate să-l biruie, nu un om».

14 El nu şi-a îndreptat spre mine cuvintele, iar eu nu-i voi întoarce [răspuns] prin cuvintele voastre.

 

Consolatori falimentari

15 Ei au rămas uimiţi, nu au mai răspuns:

le-au pierit cuvintele.

16 Oare trebuie să aştept pentru că ei nu vorbesc,

stau [în picioare] fără să mai răspundă?

17 Vreau să răspund şi eu cu partea mea,

să expun şi eu ceea ce ştiu.

18 Căci sunt plin de cuvinte,

duhul din sânul meu mă constrânge.

19 Iată, sânul meu este ca vinul care dă să iasă,

ca burdufurile noi care dau să se spargă.

20 Voi vorbi şi mă voi linişti,

voi deschide buzele şi voi răspunde.

21 Nu-mi voi ridica faţa înaintea niciunui om

şi nu voi linguşi pe nimeni.

22 Căci nu ştiu să linguşesc.

Altfel, îndată m-ar da deoparte

cel care m-a făcut.