Folosirea corectă a carismelor
1 Vă îndemn deci, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să oferiţi trupurile voastre ca jertfă vie, sfântă şi plăcută lui Dumnezeu: acesta este cultul vostru spiritual. 2 Nu vă conformaţi lumii acesteia, ci schimbaţi-vă prin înnoirea minţii, ca să discerneţi care este voinţa lui Dumnezeu, ce este bun, ce este plăcut, ce este desăvârşit!
3 Prin harul care mi-a fost dat, spun fiecăruia dintre voi să nu vă consideraţi mai mult decât trebuie să vă consideraţi, ci fiecare să aibă despre sine o apreciere [corectă], fiecare după măsura credinţei pe care i-a dat-o Dumnezeu! 4 Căci, după cum într-un singur trup sunt multe membre, însă nu toate membrele au aceeaşi funcţie, 5 tot aşa noi, care suntem mulţi, suntem un singur trup în Cristos şi membre unii altora. 6 Dar avem daruri diferite după harul care ne-a fost dat: dacă cineva are [darul] profeţiei, [să profeţească] după analogia credinţei; 7 dacă are [darul] slujirii, [să stăruie] în slujire; dacă este învăţător, să-i înveţe pe alţii; 8 dacă are [darul] de a îndemna, să îndemne! Cine dă [să dea] cu simplitate, cine conduce [să o facă] cu grijă, cine face pomană [s-o facă] cu bucurie!
Iubirea faţă de fraţi
9 Iubirea să fie fără ipocrizie, urâţi răul, ataşaţi-vă de bine, 10 iubiţi-vă unii pe alţii cu iubire frăţească, întreceţi-vă în a vă stima unii pe alţii! 11 Neobosiţi în râvnă, înflăcăraţi de Duh, slujiţi Domnului! 12 [Plini] de bucurie în speranţă, statornici în încercare, stăruiţi în rugăciune! 13 Luaţi parte la trebuinţele sfinţilor! Practicaţi ospitalitatea!
14 Binecuvântaţi-i pe cei care vă persecută: binecuvântaţi, şi nu blestemaţi! 15 Bucuraţi-vă cu cei care se bucură şi plângeţi cu cei care plâng! 16 Să aveţi aceleaşi sentimente unii pentru alţii! Nu râvniţi la [funcţii] înalte, ci lăsaţi-vă atraşi de cele modeste! Nu vă consideraţi pe voi înşivă inteligenţi! 17 Nu întoarceţi nimănui răul pentru rău, aveţi în vedere [să faceţi] bine înaintea tuturor oamenilor! 18 Dacă este posibil, atât cât depinde de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii! 19 Nu vă faceţi singuri dreptate, iubiţilor, ci lăsaţi loc mâniei [lui Dumnezeu], căci este scris: „A mea este răzbunarea, eu voi răsplăti, spune Domnul”. 20 Dimpotrivă, „dacă duşmanului tău îi este foame, dă-i să mănânce; dacă îi este sete, dă-i să bea; căci făcând astfel vei aduna cărbuni aprinşi pe capul lui!”. 21 Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine!