X. VIZIUNEA CEA MARE: TIMPUL MÂNIEI
Viziunea cu omul îmbrăcat în haine de in
1 În al treilea an al lui Círus, regele Persiei, i-a fost descoperit un cuvânt lui Daniél, care este chemat cu numele Beltşaţár. Cuvântul este adevărat şi lupta este mare. El a înţeles cuvântul şi a avut înţelegerea în viziune. 2 În zilele acelea, eu, Daniél, am fost în doliu timp de trei săptămâni de zile. 3 Hrană plăcută nu am mâncat, carne şi vin nu au intrat în gura mea şi nici nu m-am uns până la împlinirea celor trei săptămâni de zile. 4 În ziua a douăzeci şi patra a lunii întâi, eram pe malul râului celui mare, Tígru.
5 Mi-am ridicat ochii, m-am uitat şi, iată, era un om îmbrăcat în in, iar coapsele le avea încinse cu aur de Ufáz! 6 Trupul său era asemenea crisolitului; faţa lui era ca înfăţişarea unui fulger; ochii săi erau ca torţele aprinse, braţele şi picioarele lui erau asemenea bronzului lustruit, iar glasul cuvintelor lui era ca glasul unei mulţimi.
7 Numai eu, Daniél, am văzut arătarea; oamenii care erau cu mine nu au văzut arătarea, ci o mare teamă a căzut peste ei şi au fugit să se ascundă. 8 Eu am rămas singur şi am văzut această apariţie mare. Nu a mai rămas în mine nicio putere, aspectul mi s-a schimbat ca al unui [om] distrus şi nu mi-a mai rămas nicio putere.
Apariţia îngerului
9 Am auzit glasul cuvintelor lui; când auzeam glasul cuvintelor lui, eram ca adormit, cu faţa la pământ. 10 Dar, iată, o mână m-a atins şi m-a făcut să stau pe genunchii mei şi pe palmele mele! 11 El mi-a zis: „Daniél, om preaiubit, înţelege cuvintele pe care eu ţi le spun! Stai în locul unde eşti, căci eu am fost trimis la tine!”. Și, în timp ce vorbea cu mine aceste cuvinte, eu stăteam [în picioare] tremurând. 12 Apoi mi-a zis: „Daniél, nu te teme, căci din prima zi în care ţi-ai pus la inimă să înţelegi şi să te umileşti înaintea Dumnezeului tău, cuvintele tale au fost ascultate! Iar eu am venit datorită cuvintelor tale. 13 Căpetenia regatului Persiei a stat înaintea mea timp de douăzeci şi una de zile, dar, iată, Mihaél, una dintre căpeteniile cele dintâi, a venit să mă ajute. Eu l-am lăsat acolo, lângă regii Persiei. 14 Am venit să te fac să înţelegi ceea ce se va întâmpla la sfârşitul zilelor, căci este încă o viziune pentru zile”.
15 În timp ce el vorbea cu mine astfel de lucruri, m-am pus cu faţa la pământ şi am rămas în tăcere. 16 Și, iată, cineva care era asemenea fiilor oamenilor mi-a atins buzele. Eu mi-am deschis gura, am vorbit şi am zis: „Domnul meu, din cauza apariţiei m-au cuprins dureri ca ale naşterii şi nu mi-a mai rămas nicio putere. 17 Cum ar putea slujitorul domnului meu să vorbească cu domnul meu? Nu mai este putere în mine şi suflare nu a rămas în mine”. 18 Dar, din nou, cineva ca înfăţişarea unui om m-a atins şi m-a întărit. 19 Apoi mi-a zis: „Nu te teme, om preaiubit! Pace ţie! Fii tare şi puternic!”. Şi, pe când vorbea cu mine, m-am simţit întărit şi am zis: „Să vorbească domnul meu, căci m-ai întărit!”.
Anunţ profetic
20 Și mi-a zis: „Știi pentru ce am venit la tine? Acum mă întorc să lupt cu căpetenia Pérsiei. Când eu voi ieşi, iată, căpetenia din Iaván va veni! 21 Dar vreau să-ţi fac cunoscut ceea ce este scris în cartea adevărului. Nu este nimeni mai tare decât mine împotriva acestora, decât numai Mihaél, căpetenia voastră”.