Semnul din cer (Mc 8,11-13; Lc 12,54-56)
1 Apoi s-au apropiat de el fariseii şi saduceii. Ispitindu-l, i-au cerut să le arate un semn din ceruri. 2 Dar el le-a răspuns: „Când se înserează spuneţi: «Va fi timp frumos pentru că cerul este roşu», 3 iar dimineaţa: «Astăzi va fi furtună pentru că cerul este roşu închis». Aşadar, aspectul cerului ştiţi să-l discerneţi, dar semnele timpurilor nu puteţi? 4 O generaţie rea şi adulteră cere un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Ióna”. Şi, părăsindu-i, a plecat.
Aluatul fariseilor (Mc 8,14-21)
5 Venind discipolii pe ţărmul celălalt, au uitat să ia pâine. 6 Atunci Isus le-a zis: „Feriţi-vă de aluatul fariseilor şi al saduceilor!”. 7 Iar ei discutau între ei, spunând: „Nu am luat pâine”. 8 Cunoscând aceasta, Isus le-a zis: „[Oameni] cu puţină credinţă, de ce discutaţi între voi că nu aveţi pâine? 9 Nu înţelegeţi şi nici nu vă aduceţi aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii? Câte coşuri aţi adunat? 10 Sau de cele şapte pâini pentru cei patru mii? Câte coşuri aţi adunat? 11 Cum de nu înţelegeţi că nu despre pâini vă vorbeam? Fiţi atenţi la aluatul fariseilor şi al saduceilor!”.
12 Atunci au înţeles că nu le zicea să se ferească de aluatul pâinii, ci de învăţătura fariseilor şi a saduceilor.
Mărturisirea lui Petru (Mc 8,27-30; Lc 9,18-21)
13 Venind în părţile Cezaréii lui Fílip, Isus i-a întrebat pe discipolii săi, zicând: „Cine spun oamenii că este Fiul Omului?”. 14 Ei i-au spus: „Unii, «Ioan Botezătorul», alţii, «Ilíe», alţii, «Ieremía sau unul dintre profeţi»”. 15 El le-a spus: „Dar voi, cine spuneţi că sunt eu?”. 16 Atunci Símon Petru a luat cuvântul şi a zis: „Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu!”. 17 Isus, luând cuvântul, i-a spus: „Fericit eşti Símon, fiul lui Ióna, căci nu carnea şi sângele ţi-au revelat [aceasta], ci Tatăl meu care este în ceruri. 18 Şi eu îţi zic: tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui. 19 Ţie îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor: dacă vei lega [ceva] pe pământ, va fi legat în ceruri, iar dacă vei dezlega [ceva] pe pământ, va fi dezlegat în ceruri”. 20 Atunci le-a poruncit discipolilor să nu spună nimănui că el este Cristos.
Prima anunţare a morţii şi învierii lui Isus (Mc 8,31-33; Lc 9,22)
21 De atunci a început Isus să le arate discipolilor săi că trebuie să meargă la Ierusalím şi să sufere multe din partea bătrânilor, a arhiereilor şi a cărturarilor, să fie ucis, iar a treia zi să învie. 22 Atunci, Petru, luându-l [deoparte], a început să-l certe, spunând: „Să te ferească Dumnezeu, Doamne! Asta nu ţi se va întâmpla niciodată”. 23 Dar el, întorcându-se, i-a spus lui Petru: „Mergi în urma mea, Satană! Tu eşti o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor”.
Condiţiile urmării lui Isus (Mc 8,34–9,1; Lc 9,23-28)
24 Atunci Isus le-a spus discipolilor săi: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze! 25 Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine însă îşi pierde viaţa pentru mine, [acela] o va afla. 26 Aşadar, ce i-ar folosi omului de-ar câştiga lumea întreagă, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său? 27 Căci Fiul Omului va veni în gloria Tatălui cu îngerii săi şi atunci va da fiecăruia după ceea ce a făcut. 28 Adevăr vă spun că sunt unii dintre cei care stau aici care nu vor vedea moartea până când nu-l vor vedea pe Fiul Omului venind în împărăţia lui”.