Mustrare făcută lui Iob
1 Dar ascultă, Iob, cuvintele mele
şi la toate vorbele mele pleacă-ţi urechea!
2 Iată, îmi deschid gura şi limba mea vorbeşte
sub cerul gurii mele!
3 Voi vorbi cu inimă dreaptă
şi buzele mele vor pronunţa ştiinţă purificată.
4 Duhul lui Dumnezeu m-a făcut
şi suflarea Celui Atotputernic îmi dă viaţă.
5 Dacă poţi, dă-mi răspuns,
aşază-te ca să stai înaintea mea!
6 Iată, pentru Dumnezeu, eu sunt ca tine:
din lut am fost plăsmuit şi eu!
7 Iată, teama de mine să nu te înspăimânte şi greutatea mea să nu te apese!
8 Într-adevăr, ai vorbit în auzul meu
şi am auzit sunetul cuvintelor [tale]:
9 «Eu sunt curat, fără vină;
eu sunt pur şi nu este nelegiuire în mine.
10 Iată, el găseşte [motive de] împotrivire
faţă de mine, mă consideră un duşman al său.
11 Îmi pune în butuci picioarele
şi urmăreşte toate căile mele».
Dumnezeu educă omul
12 Iată, îţi voi răspunde aceasta: nu ai dreptate, pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul.
13 De ce vrei să te cerţi cu el?
Căci el nu răspunde pentru toate faptele sale.
14 Căci o dată vorbeşte Dumnezeu
şi a doua oară, dar [omul] nu ia în seamă.
15 Prin vis, viziune de noapte,
când cade peste oameni somnul adânc,
când dorm în patul lor,
16 atunci revelează urechii oamenilor
şi pecetluieşte mustrarea lor,
17 ca să-l întoarcă pe om de la lucrare
şi să ascundă mândria de la cel puternic,
18 ca să-i reţină sufletul [să cadă] în groapă
şi viaţa, ca să treacă prin canal.
Pedagogia durerii
19 Îl mustră prin chinuri în patul său,
cu tortură veşnică în oasele sale.
20 Viaţa lui are greaţă de pâine
şi sufletul său, de mâncarea gustoasă.
21 Carnea i se consumă la vedere
şi oasele care nu se vedeau rămân goale.
22 Sufletul lui se apropie de groapă
şi viaţa lui, de cei care ucid.
23 Dacă ar fi un mesager pentru el,
un interpret dintr-o mie
ca să-i facă cunoscută omului dreptatea sa,
24 ca să afle îndurare şi să-i spună:
«L-am scăpat de căderea în groapă
şi am găsit răscumpărare».
25 Atunci, carnea lui
ar fi mai fragedă decât în copilărie,
s-ar întoarce în zilele tinereţii sale.
26 S-ar ruga lui Dumnezeu
şi el ar primi cu plăcere,
va vedea faţa lui cu strigăt de bucurie
şi i-ar da înapoi omului dreptatea sa.
27 Atunci s-ar îndrepta către oameni
şi ar zice:
«Am păcătuit şi am pervertit dreptatea şi nu mi-a dat după merit.
28 Mi-a scăpat sufletul să nu cadă în groapă
şi viaţa mea va vedea lumina».
29 Iată, acestea le înfăptuieşte Dumnezeu de două ori,
ba chiar de trei [ori] cu cel puternic,
30 ca să-l întoarcă din groapă
şi să-i lumineze cu lumină viaţa!
31 Fii atent, Iob, şi ascultă-mă!
Taci şi voi vorbi!
32 Dacă ai vreun cuvânt să-mi întorci, vorbeşte,
căci doresc să-ţi dau dreptate.
33 Dacă nu ai, ascultă-mă!
Taci şi te voi învăţa înţelepciunea!”.