Capitolul 25

Anul sabátic

1 Domnul i-a zis lui Moise pe muntele Sínai: 2 ,,Vorbeşte fiilor lui Israél şi spune-le: «Când veţi intra în ţara pe care eu v-o dau, pământul să se odihnească; să fie odihnă în cinstea Domnului! 3 Timp de şase ani să-ţi semeni ogorul şi timp de şase ani să-ţi tai via şi să strângi roadele. 4 Dar anul al şaptelea să fie sabát, timp de odihnă pentru pământ, odihnă în cinstea Domnului: să nu-ţi semeni ogorul şi să nu-ţi tai via! 5 Să nu seceri ce va creşte din boabele căzute de la seceriş şi să nu culegi strugurii din via ta netăiată: să fie un an de odihnă pentru pământ! 6 [Acestea] să fie pentru voi, în timpul odihnei pământului, ca hrană: pentru tine, pentru slujitorul tău, pentru slujitoarea ta, pentru cel tocmit cu ziua şi pentru străinul care locuieşte cu tine, 7 pentru animalele tale, pentru animalele sălbatice din ţara ta: toate roadele să fie ca hrană!

Anul jubiliar

8 Să numeri şapte săptămâni de ani, de şapte ori şapte ani şi zilele acestor şapte săptămâni de ani vor fi patruzeci şi nouă de ani! 9 Să faci să sune trâmbiţa răsunătoare în luna a şaptea, în ziua a zecea a lunii, în Ziua Ispăşirii să sunaţi cu trâmbiţa în toată ţara voastră! 10 Să consacraţi anul al cincizecilea şi să vestiţi libertatea în ţară pentru toţi locuitorii ei: să fie pentru voi an jubiliar; fiecare dintre voi să-şi primească înapoi proprietatea şi fiecare să se întoarcă în familia lui! 11 Anul al cincizecilea să fie pentru voi an jubiliar: să nu semănaţi, să nu seceraţi ceea ce creşte de la sine şi să nu culegeţi via netăiată! 12 Este jubileu: să fie sfânt pentru voi! Să mâncaţi din roadele câmpului!

13 În acest an jubiliar, fiecare să se întoarcă la proprietatea lui! 14 Dacă vindeţi ceva aproapelui vostru sau dacă cumpăraţi ceva din mâna aproapelui vostru, nimeni să nu-l înşele pe fratele lui! 15 Să cumperi de la aproapele tău numărând anii după anul jubiliar, iar el să-ţi vândă numărând anii de rod! 16 Cu cât vor fi mai mulţi ani, cu atât să ridici preţul; şi cu cât vor fi mai puţini ani, cu atât să-l scazi; căci el îţi vinde numărul [anilor de] rod. 17 Nimeni să nu-l înşele pe aproapele lui şi să te temi de Dumnezeul tău; căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

18 Să împliniţi legile mele, să ţineţi poruncile mele şi să le împliniţi şi veţi locui în ţară în siguranţă! 19 Ţara îşi va da rodul, veţi mânca din el şi vă veţi sătura şi veţi locui fără frică în ea. 20 Dacă veţi zice: ‹Ce vom mânca în anul al şaptelea, fiindcă nu vom semăna şi nu vom strânge roadele noastre?›, 21 vă voi da binecuvântarea mea în anul al şaselea şi [ţara] va da roade pentru trei ani. 22 Veţi semăna în anul al optulea şi veţi mânca din roadele vechi; până în al nouălea an, până vor veni roadele ei, veţi mânca din cele vechi.

Răscumpărarea proprietăţii

23 Pământul să nu fie vândut definitiv; căci ţara este a mea, iar voi sunteţi străini şi oaspeţi ai mei. 24 În toată ţara pe care o aveţi în stăpânire, să daţi drept de răscumpărare pentru pământ! 25 Dacă fratele tău devine sărac şi vinde din proprietatea lui, să vină răscumpărătorul său, adică ruda sa, şi să răscumpere ceea ce a vândut fratele lui! 26 Dacă un om nu are răscumpărător şi-i dă mâna, pentru că a găsit preţul răscumpărării sale, 27 să calculeze anii de la vânzarea lui şi ceea ce va trece peste să înapoieze omului căruia i-l vânduse şi să se întoarcă la proprietatea lui! 28 Dacă mâna lui nu a găsit destul ca să-i dea înapoi, atunci ceea ce a vândut să rămână în mâna cumpărătorului până la anul jubiliar! În anul jubiliar să iasă şi să se întoarcă la proprietatea lui!

29 Dacă cineva vinde o casă de locuit într-o cetate cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare până la împlinirea unui an de la vânzare; dreptul lui de răscumpărare este limitat. 30 Dar dacă această casă care este într-o cetate cu ziduri nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămâne definitiv a cumpărătorului, din generaţie în generaţie; nu va ieşi în anul jubiliar. 31 Casele din sate care nu sunt înconjurate cu ziduri să fie considerate ca şi câmpii din ţară: ele vor putea fi răscumpărate şi [cumpărătorul] va ieşi [din ele] în anul jubiliar.

32 Cât priveşte cetăţile levíţilor şi casele din cetăţile proprietăţilor lor, levíţii să aibă drept de răscumpărare pentru totdeauna! 33 Dacă cineva va răscumpăra de la unul dintre levíţi casa vândută în cetatea proprietăţii lui, să fie eliberată în anul jubiliar, deoarece casele din cetăţile levíţilor sunt proprietatea lor în mijlocul fiilor lui Israél. 34 Câmpul din jurul cetăţilor lor să nu se vândă, pentru că este proprietatea lor pentru totdeauna!

Răscumpărarea persoanelor

35 Dacă fratele tău devine sărac şi-i slăbeşte mâna lângă tine, să-l sprijini, fie ca străin, fie ca oaspete, ca să trăiască împreună cu tine! 36 Să nu iei de la el nici dobândă şi nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, ca fratele tău să trăiască împreună cu tine! 37 Să nu-i dai banii tăi cu dobândă şi să nu-i dai mâncarea ta cu camătă! 38 Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului ca să vă dau ţara Canaánului, ca să fiu Dumnezeul vostru.

39 Dacă fratele tău devine sărac lângă tine şi se vinde ţie, să nu-l pui să-ţi facă muncă de sclav! 40 Dar să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un oaspete; să muncească cu tine până la anul jubiliar! 41 Atunci să iasă de la tine, el şi fiii lui care sunt cu el, şi să se întoarcă la familia lor şi să se întoarcă la proprietatea părinţilor lor. 42 Căci ei sunt slujitorii mei pe care i-am scos din ţara Egiptului; să nu fie vânduţi cum se vând sclavii. 43 Să nu-l stăpâneşti cu severitate, dar să te temi de Dumnezeul tău!

44 Dacă vrei să ai sclavi şi sclave dintre popoarele care vă înconjoară, dintre ele să cumperi sclavi şi sclave! 45 Chiar şi dintre fiii străinilor oaspeţi la voi, dintre ei puteţi să cumpăraţi şi din familia lor care este cu voi, [dintre fiii] pe care i-au născut în ţara voastră, şi ei vor fi proprietatea voastră. 46 Să-i lăsaţi moştenire fiilor voştri care vin după voi ca pe o moştenire a proprietăţii; pe ei să-i faceţi sclavii voştri pentru totdeauna! Dar pe fraţii voştri, fiii lui Israél, să nu vă stăpâniţi cu severitate unul pe celălalt!

47 Dacă un străin sau un oaspete devine bogat, iar fratele tău devine sărac lângă el şi se vinde străinului care locuieşte la tine sau vreunuia din familia străinului, 48 după ce s-a vândut, să aibă dreptul de răscumpărare: unul dintre fraţii lui să poată să-l răscumpere: 49 unchiul lui sau fiul unchiului lui îl pot răscumpăra, cineva care este ruda lui de sânge, din familia lui; sau dacă îi dă mâna, se poate răscumpăra singur. 50 Să calculeze împreună cu cel care l-a cumpărat, începând de la anul în care s-a vândut până la anul jubiliar; iar preţul vânzării sale să fie potrivit cu numărul anilor, al zilelor unui muncitor tocmit care este la el. 51 Dacă mai sunt încă mulţi ani în faţa lor, va plăti răscumpărarea după preţul cu care a fost cumpărat; 52 dacă mai rămân puţini ani până la anul jubiliar, să calculeze şi să-şi înapoieze răscumpărarea potrivit cu numărul anilor [care au rămas]! 53 Să fie la el ca un muncitor tocmit cu anul; şi acela la care va fi să nu-l stăpânească cu severitate înaintea ochilor tăi!

54 Iar dacă nu este răscumpărat în niciunul dintre aceste feluri, să iasă de la el în anul jubiliar, el şi fiii lui care sunt cu el! 55 Căci fiii lui Israél sunt slujitorii mei; ei sunt slujitorii mei pe care i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.