Viaţa profetului ca semn
1 Cuvântul Domnului a fost către mine: 2 „Să nu-ţi iei soţie şi să nu ai fii şi nici fiice în locul acesta! 3 Căci aşa vorbeşte Domnul cu privire la fiii şi fiicele care se nasc în locul acesta, cu privire la mamele lor care i-au născut şi cu privire la taţii lor care le-au dat naştere în ţara aceasta: 4 Vor muri de boli chinuitoare; nu vor fi plânşi şi nu vor fi îngropaţi; vor deveni gunoi pe suprafaţa pământului; vor sfârşi de sabie şi de foame, iar cadavrele lor vor deveni hrană pentru păsările cerului şi pentru animalele pământului.
5 Căci aşa vorbeşte Domnul: «Să nu intri în casa de doliu, nici să nu mergi să jeleşti şi să-i plângi, pentru că eu mi-am retras pacea de la acest popor – oracolul Domnului – bunătatea şi îndurarea. 6 Vor muri şi cei mari, şi cei mici în ţara aceasta; nu vor fi îngropaţi şi nu vor fi plânşi, nu se vor face tăieturi şi nu se va tăia părul pentru ei. 7 Nu se va frânge pâine din cauza doliului ca să-i mângâie pentru moarte, nici nu vor bea cu ei cupe ale mângâierii pentru tatăl lor şi pentru mama lor.
8 În casa de ospăţ nu intra ca să stai cu ei să mănânci şi să bei». 9 Căci aşa vorbeşte Domnul Sabaót, Dumnezeul lui Israél: «Iată, voi face să înceteze din locul acesta, înaintea ochilor voştri şi în zilele voastre, glasul de bucurie şi glasul de veselie, glasul mirelui şi glasul miresei!».
10 Când vei spune acestui popor toate cuvintele acestea şi ei îţi vor spune: «Pentru ce a spus Domnul împotriva noastră tot răul acesta mare şi care este nelegiuirea noastră, care este păcatul nostru cu care am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului nostru», 11 să le spui: «Pentru că părinţii voştri m-au părăsit – oracolul Domnului – şi au umblat după alţi dumnezei, le-au slujit şi s-au prosternat înaintea lor, dar pe mine m-au părăsit şi legea mea nu au păzit-o. 12 Dar voi aţi făcut mai rău decât părinţii voştri şi, iată, fiecare umblă după încăpăţânarea inimii lui rele, neascultând de mine. 13 Vă voi arunca din ţara aceasta într-o ţară pe care nu aţi cunoscut-o nici voi şi nici părinţii voştri; acolo veţi sluji alţi dumnezei zi şi noapte, pentru că eu nu voi mai arăta milă față de voi»”.
Întoarcerea celor împrăştiaţi ai lui Israél
14 De aceea, iată, vin zile – oracolul Domnului – când nu se va mai zice „Viu este Domnul, care i-a scos pe fiii lui Israél din ţara Egiptului”, 15 ci se va spune „Viu este Domnul, care i-a scos pe fiii lui Israél din ţara de la nord şi din toate ţările în care-i împrăştiase”. Apoi, îi voi face să se întoarcă la pământul lor pe care îl dădusem părinţilor lor.
Vestirea invaziei
16 Iată, voi trimite mulţi pescari – oracolul Domnului – şi-i vor pescui; după aceea, voi trimite mulţi vânători şi-i vor vâna de pe toţi munţii şi de pe toate colinele şi din toate crăpăturile stâncilor. 17 Căci ochii mei sunt deasupra tuturor căilor lor: nu sunt ascunse dinaintea mea şi nelegiuirea lor nu este tăinuită dinaintea ochilor mei. 18 Voi răsplăti de două ori nelegiuirea lor de mai înainte şi păcatul lor, pentru că au profanat ţara mea şi au umplut moştenirea mea cu cadavrele idolilor lor şi cu cele ale lucrurilor lor abominábile.
Convertirea neamurilor
19 Doamne, tăria, fortăreaţa mea
şi refugiul meu în ziua strâmtorării!
La tine vor veni neamurile
de la marginile pământului
şi vor spune:
„Cu adevărat, părinţii noştri
au moştenit minciună,
deşertăciune
şi nu este în ele nimic folositor”.
20 Oare îşi poate face omul dumnezei?
Ei nu sunt dumnezei.
21 Iată, eu îi voi face să cunoască
de data aceasta,
să cunoască mâna mea şi puterea mea,
iar ei vor recunoaşte
că numele meu este Domnul.