Capitolul 6

Ierusalímul, asediat

1 Scăpaţi, fii ai lui Beniamín,

din mijlocul Ierusalímului!

Sunaţi din trâmbiţă la Técoa,

ridicaţi un semnal în Bet-Chérem!

Căci răul se arată din nord

şi un dezastru mare.

2 Pe frumoasa şi gingaşa fiică

a Siónului o voi reduce la tăcere.

3 Vor veni asupra ei păstori cu turmele lor,

îşi vor fixa corturile împotriva ei de jur împrejur şi fiecare va paşte în partea lui.

4 Declaraţi împotriva ei un sfânt război,

ridicaţi-vă şi să mergem la amiază!

Vai de noi!

Căci ziua este pe sfârşite

şi umbrele serii se lungesc.

5 Ridicaţi-vă, să mergem noaptea

şi să prădăm palatele ei!

6 Căci aşa vorbeşte Domnul Sabaót:

„Tăiaţi copaci şi aşezaţi

împotriva Ierusalímului parapeţi!

Ea, cetatea, toată este pedepsită,

oprimare este în interiorul ei”.

7 Cum îşi varsă cisterna apele,

aşa îşi varsă ea răutatea.

Violenţă şi ruină se aude în ea,

înaintea mea, întotdeauna,

boală şi lovitură.

8 Lasă-te corectat, Ierusalím,

ca să nu se îndepărteze

sufletul meu de la tine,

ca să nu fac din tine o ruină

şi un pământ care nu este locuit!

9 Căci aşa vorbeşte Domnul Sabaót:

„Strângeţi restul lui Israél ca pe o vie,

întoarce-ţi mâna asemenea

culegătorului asupra coşurilor!

10 Cui voi vorbi şi voi da mărturie

ca ei să asculte?

Iată, urechea lor este necircumcisă

şi nu pot să audă!

Iată, cuvântul Domnului

a devenit pentru ei ruşine,

nu-şi mai găsesc plăcerea în el!

11 M-am umplut de mânia Domnului

şi nu mai pot s-o ţin.

Revars-o asupra pruncilor de pe uliţă

şi, totodată, asupra grupului

de tineri.

Căci şi bărbatul

şi femeia vor fi capturaţi,

ca şi bătrânul şi cel plin de zile.

12 Casele lor vor trece la alţii

împreună cu câmpiile şi femeile,

căci îmi voi întinde mâna

împotriva locuitorilor ţării”,

oracolul Domnului.

13 Căci, de la cel mai mic

până la cel mai mare, toţi sunt lacomi

şi, de la profet până la preot,

toţi lucrează cu înşelăciune.

14 Ei tratează rănile poporului meu

cu superficialitate

şi zic: „Pace, pace!”, dar nu este pace.

15 Sunt făcuţi de ruşine

pentru că fac lucruri abominábile;

dar ei nu se mai ruşinează

şi nu mai ştiu de umilinţă.

De aceea, vor cădea cu cei care cad

şi, în timpul pedepsei, se vor poticni,

spune Domnul.

16 Aşa vorbeşte Domnul:

„Staţi pe căi şi vedeţi!

Consultaţi cărările de altădată:

[vedeți] care este calea binelui,

mergeţi pe ea şi veţi găsi odihnă

pentru sufletele voastre!”.

Dar ei au zis: „Nu vrem să mergem”.

17 Am stabilit peste voi străjeri:

ascultaţi sunetul trâmbiţei!

Dar ei au zis: „Nu vrem să ascultăm”.

18 De aceea, ascultaţi, neamuri,

şi află, adunare,

ceea ce este împotriva lor.

19 Ascultă, pământule:

voi face să vină răul

asupra acestui popor,

rodul planurilor lor,

pentru că nu au ascultat

cuvintele mele

şi legea mea au respins-o.

20 La ce [bun] să ajungă

la mine tămâie din Sába

şi scorţişoara cea bună

dintr-o ţară îndepărtată?

Arderile voastre de tot nu-mi

sunt plăcute

şi jertfele voastre

nu au trecere înaintea mea.

21 De aceea, aşa vorbeşte Domnul:

Iată, voi pune capcane

înaintea acestui popor;

părinţii şi fiii vor cădea

împreună în ele

şi vor pieri locuitorul şi vecinul său!

22 Aşa vorbeşte Domnul:

„Iată, un popor vine

din ţinutul de nord

şi un neam mare se ridică

de la marginile pământului!

23 Ei apucă arcul şi lancea;

sunt cruzi şi nu au milă.

Glasul lor mugeşte ca marea

şi călăresc pe cai.

Ei sunt pregătiţi ca un singur om

ca să lupte împotriva ta, fiica Siónului.

24 Am auzit de faima lui

şi ne-au slăbit mâinile.

Strâmtorarea ne-a surprins,

chin precum al celei care naşte.

25 Nu ieşiţi la câmp

şi nu mergeţi pe drum,

căci sabia duşmanului

este teroare de jur împrejur!

26 Fiică a Siónului, încinge-te cu sac

şi acoperă-te cu cenuşă!

Jeleşte ca pentru singurul fiu,

plânset al amărăciunilor!

Căci pe neaşteptate

va veni devastatorul asupra noastră.

27 Te-am pus ca unul care îl încearcă

pe poporul meu,

ca o fortăreaţă, ca să cunoşti

şi să încerci căile lor.

28 Toţi sunt rebeli, umblă şi bârfesc.

Sunt ca bronzul şi fierul,

toţi sunt nişte corupţi.

29 Foalele suflă, plumbul

este consumat de foc,

în zadar topeşte topitorul,

căci cele rele nu sunt separate.

30 «Argint respins» li se va spune,

căci Domnul i-a respins”.