II. ISTORIA PATRIARHILOR – ABRAHÁM

Chemarea lui Abrahám

¹ Domnul i-a spus lui Abrám:

„Ieşi din ţara ta şi din neamul tău şi din casa tatălui tău

spre ţara pe care ţi-o voi arăta!

² Voi face din tine un neam mare,

te voi binecuvânta

şi voi face mare numele tău;

şi vei fi o binecuvântare.

³ Îi voi binecuvânta pe cei care

te vor binecuvânta,

iar pe cei care te vor blestema

îi voi blestema.

Şi prin tine vor fi binecuvântate

toate familiile pământului”.

⁴ Abrám a plecat, după cum i-a spus Domnul. Şi Lot a plecat cu el. Abrám avea şaptezeci şi cinci de ani când a ieşit din Harán. ⁵ Abrám a luat-o cu sine pe Sarái, soţia lui, pe Lot, fiul fratelui său, toată averea pe care o adunaseră şi toate persoanele pe care le dobândiseră în Harán. Au ieşit ca să meargă spre ţara Canaán şi au ajuns în ţara Canaán.

⁶ Abrám a străbătut ţara până la locul numit Síhem, până la terebintul lui Móre. Pe atunci erau în ţară canaaneénii. ⁷ Domnul i s-a arătat lui Abrám şi i-a spus: „Voi da ţara aceasta descendenței tale”. Şi [Abrám] a zidit acolo un altar Domnului, care i se arătase. ⁸ A plecat de acolo în munţi, la răsărit de Bétel; şi-a fixat cortul, având Bétel la apus şi Ai la răsărit. A zidit acolo un altar Domnului şi a invocat numele Domnului. ⁹ Abrám şi-a urmat drumul mergând spre Négheb.

Abrahám în Egipt

¹⁰ Apoi a fost o foamete în ţară. Abrám a coborât în Egipt ca să locuiască acolo ca străin, căci foametea era grea în ţară. ¹¹ Când era aproape să intre în Egipt, i-a zis soţiei sale, Sarái: „Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la chip. ¹² Când te vor vedea egipténii, vor zice: «Aceasta este soţia lui!». Pe mine mă vor ucide, iar pe tine te vor lăsa să trăiești. ¹³ Spune, te rog, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine datorită ție şi sufletul meu să trăiască pe seama ta!”. ¹⁴ Când a ajuns Abrám în Egipt, egipténii au văzut că soţia lui era foarte frumoasă. ¹⁵ Şi au văzut-o căpeteniile lui Faraón şi au lăudat-o înaintea lui Faraón. Femeia a fost adusă în casa lui Faraón. ¹⁶ Pe Abrám l-a primit bine datorită ei; el a dobândit oi, vite, măgari, slujitori şi slujitoare, măgăriţe şi cămile. ¹⁷ Domnul l-a lovit pe Faraón şi casa lui cu plăgi mari din cauza soţiei lui Abrám, Sarái. ¹⁸ Faraón l-a chemat pe Abrám şi i-a zis: „De ce mi-ai făcut aceasta? De ce nu mi-ai făcut cunoscut că ea este soţia ta? ¹⁹ De ce ai zis: «Este sora mea» şi am luat-o astfel de soţie? Acum, iată soţia ta; ia-o şi pleacă!”. ²⁰ Şi Faraón a poruncit oamenilor lui şi ei le-au dat drumul lui, soției lui și la tot ce avea.