Întoarcerea lui Iacób la Bétel

¹ Dumnezeu i-a zis lui Iacób: „Ridică-te, urcă la Bétel şi locuieşte acolo! Fă acolo un altar lui Dumnezeu, care ţi s-a arătat când fugeai din faţa fratelui tău, Esáu!”. ² Iacób a zis casei lui şi tuturor celor care erau cu el: „Îndepărtaţi dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, purificați-vă şi schimbaţi-vă hainele, ³ să ne sculăm şi să urcăm la Bétel şi voi face un altar lui Dumnezeu, care m-a ascultat în ziua strâmtorării mele şi care a fost cu mine pe drumul pe care am mers!”. ⁴ Ei i-au dat lui Iacób toţi dumnezeii străini care erau în mâinile lor şi cerceii care erau în urechile lor şi Iacób i-a ascuns sub stejarul de lângă Síhem. ⁵ Ei au plecat. Spaima lui Dumnezeu a fost peste cetăţile dimprejur şi acestea nu i-au urmărit pe fiii lui Iacób.

⁶ Iacób a ajuns la Luz, adică la Bétel, care se află în ţara Canaán; [au sosit] el şi tot poporul care era cu el. ⁷ A zidit acolo un altar şi a numit locul El-Bétel, căci acolo i se descoperise Dumnezeu pe când fugea din faţa fratelui său. ⁸ Debora, doica Rebécăi, a murit şi a fost îngropată mai jos de Bétel, sub un stejar pe care l-a numit Stejarul Plângerii.

Apariţia de la Bétel

⁹ Dumnezeu i s-a arătat încă o dată lui Iacób, când a venit din Padán-Arám, şi l-a binecuvântat. ¹⁰ Dumnezeu i-a zis: „Numele tău este Iacób; dar nu vei mai fi chemat cu numele Iacób, ci Israél va fi numele tău”. Şi i-a pus numele Israél.

¹¹ Dumnezeu i-a zis: „Eu sunt Dumnezeu cel Atotputernic. Fii rodnic şi înmulţeşte-te; un neam şi o mulţime de neamuri vor proveni din tine şi regi vor ieşi din coapsele tale! ¹² Ţara pe care le-am dat-o lui Abrahám şi lui Isáac ţi-o voi da ţie: şi descendenței tale de după tine îi voi da ţara”. ¹³ Dumnezeu s-a înălţat de la el, din locul în care îi vorbise.

¹⁴ Iacób a ridicat o stelă în locul în care îi vorbise [Dumnezeu], o stelă din piatră, şi a vărsat deasupra ei o libație şi apoi a vărsat peste ea untdelemn. ¹⁵ Iacób a numit locul unde îi vorbise Dumnezeu: „Bétel”.

Naşterea lui Beniamín şi moartea Rahélei

¹⁶ Apoi au plecat din Bétel. Mai era o oarecare distanţă până să ajungă la Efráta. Rahéla a născut, dar s-a chinuit la naștere. ¹⁷ Şi, în timp ce ea se chinuia la naștere, moaşa i-a zis: „Nu te teme, căci ai încă un fiu!”. ¹⁸ Şi, pe când ieșea sufletul ei [din ea], căci [dădea] să moară, i-a pus numele Ben-Oní: dar tatăl său l-a numit Beniamín. ¹⁹ Rahéla a murit şi a fost îngropată pe drumul ce duce la Efráta, adică la Betleém. ²⁰ Iacób a ridicat o stelă pe mormântul ei: aceasta este stela de pe mormântul Rahélei până astăzi.

Incestul lui Rubén

²¹ Israél a plecat şi şi-a întins cortul dincolo de Migdál-Éder. ²² Pe când locuia Israél în ţinutul acela, Rubén s-a dus şi s-a culcat cu Bílha, concubina tatălui său. Şi Israél a auzit.

Cei doisprezece patriarhi, fii ai lui Iacób

Fiii lui Iacób au fost doisprezece; ²³ fiii Léei: Rubén, întâiul născut al lui Iacób, Simeón, Lévi, Iúda, Isahár şi Zabulón; ²⁴ fiii Rahélei: Iosíf şi Beniamín; ²⁵ fiii Bílhei, servitoarea Rahélei: Dan şi Neftáli; ²⁶ fiii Zílpei, servitoarea Léei: Gad şi Aşér; aceştia sunt fiii lui Iacób care i s-au născut în Padán-Arám.

Moartea lui Isáac

²⁷ Iacób a ajuns la Isáac, tatăl său, în Mamré, la Chiriát-Árba, adică Hebrón, unde locuiseră ca străini Abrahám şi Isáac. ²⁸ Zilele pe care le-a trăit Isáac au fost o sută optzeci de ani. ²⁹ Isáac şi-a dat duhul şi a murit şi a fost adăugat la poporul său bătrân şi sătul de zile. Fiii săi, Esáu şi Iacób, l-au înmormântat.