Distrugerea Sodómei

¹ Cei doi îngeri au ajuns la Sodóma seara; Lot şedea la poarta Sodómei. Când i-a văzut, Lot s-a ridicat ca să-i întâmpine şi s-a prosternat cu faţa până la pământ. ² Le-a zis: „Domnii mei, abateţi-vă, vă rog, pe la casa slujitorului vostru; poposiți [aici], spălaţi-vă picioarele; mâine vă veţi scula de dimineaţă şi veţi merge în drumul vostru!”. Ei au răspuns: „Nu, ci vom poposi în piaţă”. ³ El a stăruit mult pe lângă ei, până au venit, iar ei s-au abătut pe la el şi au intrat în casa lui. Le-a făcut un ospăț, a copt ázime şi ei au mâncat.

⁴ Dar mai înainte ca ei să se fi culcat, oamenii din cetate, bărbaţii din Sodóma, de la tânăr la bătrân, tot poporul din toate colţurile, au înconjurat casa. ⁵ L-au chemat pe Lot şi i-au zis: „Unde sunt bărbaţii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Fă-i să iasă la noi ca să-i cunoaştem!”.

⁶ Atunci Lot a ieşit la ei la intrare şi a încuiat uşa după el ⁷ şi le-a zis: „Fraţilor, vă rog, nu faceţi rău! ⁸ Iată că am două fiice care nu au cunoscut bărbat; le voi face să iasă la voi şi le veţi face cum va fi bun în ochii voștri! Numai nu faceţi nimic acestor bărbaţi, fiindcă au venit sub umbra acoperişului meu”. ⁹ Ei au spus: „Pleacă!”. Şi au zis: „Omul acesta a venit să locuiască aici ca un străin şi acum vrea să o facă pe judecătorul. Îți vom face mai rău decât lor”. Şi, împingându-l pe Lot cu forţă, s-au apropiat să spargă uşa. ¹⁰ Dar bărbaţii aceia și-au întins mâna, l-au tras pe Lot înăuntru la ei în casă şi au încuiat uşa. ¹¹ Iar pe oamenii care erau la uşa casei i-au lovit cu orbire, de la cel mai mic până la cel mai mare; și se trudeau să găsească [ușa] intrării.

¹² Bărbaţii aceia i-au zis lui Lot: „Pe cine mai ai aici? Ginerii, fiii tăi şi fiicele tale şi tot ce ai în cetate: scoate-i din locul [acesta]! ¹³ Căci noi vom nimici locul acesta, pentru că a ajuns mare strigătul lor înaintea Domnului. Şi Domnul ne-a trimis ca să-l nimicim”. ¹⁴ Lot a ieşit şi a vorbit cu ginerii săi, care urmau să le ia pe fetele lui, şi le-a zis: „Ridicați-vă, ieşiţi din locul acesta, căci Domnul va nimici cetatea!”. Dar [aceasta] a fost ca o glumă în ochii ginerilor.

¹⁵ Iar la revărsatul zorilor, îngerii l-au făcut pe Lot să iasă, zicând: „Ridică-te! Ia-ţi femeia şi pe cele două fiice ale tale, care se află [aici], ca să nu pieri din cauza fărădelegii cetăţii!”. ¹⁶ Deoarece ezita, bărbaţii i-au apucat de mână pe el, pe soţia lui şi pe cele două fiice – Domnul având milă de el – i-au făcut să iasă şi i-au călăuzit în afara cetăţii.

¹⁷ În timp ce-i făceau să iasă, el le-a zis: „Fugi, scapă-ți viața! Nu privi în urma ta şi nu te opri nicăieri în zonă! Scapă în munte ca să nu pieri!”. ¹⁸ Lot le-a zis: „Nu, Doamne, te rog! ¹⁹ Iată, slujitorul tău a aflat har în ochii tăi şi tu mi-ai arătat o mare îndurare făcând să trăiască sufletul meu, dar eu nu pot să fug în munţi, căci răul se va lipi de mine şi voi muri. ²⁰ Iată cetatea aceasta aproape; pot fugi acolo; este foarte mică, voi scăpa acolo. Nu-i aşa că e mică? Şi mi-aş putea salva viaţa!”. ²¹ El i-a spus: „Iată că îţi fac şi această favoare de a nu distruge cetatea despre care ai vorbit. ²² Repede, fugi într-acolo, căci eu nu pot face nimic înainte ca tu să fi ajuns acolo!”. De aceea cetăţii i s-a dat numele de Ţoár.

²³ Soarele se ridica deasupra pământului când Lot intra în Ţoár. ²⁴ Domnul a făcut să plouă asupra Sodómei şi Gomórei sulf şi foc de la Domnul din ceruri. ²⁵ Dumnezeu a distrus aceste cetăţi şi toată zona împreună cu toţi locuitorii cetăţilor şi cu tot ce răsărea pe pământ. ²⁶ Soţia lui [Lot] s-a uitat înapoi şi a devenit stâlp de sare.

²⁷ Abrahám s-a trezit dis-de-dimineaţă spre locul în care stătuse înaintea Domnului, ²⁸ a privit spre Sodóma şi Gomóra şi spre tot ținutul din zona Iordánului şi a văzut un fum gros care se ridica de la pământ ca fumul dintr-un cuptor.

²⁹ Când Dumnezeu a distrus cetăţile din aceea zonă, Dumnezeu şi-a amintit de Abrahám şi l-a salvat pe Lot de nenorocirea care a distrus cetăţile în care locuise Lot.

Păcatele fiicelor lui Lot

³⁰ Lot a urcat din Ţoár şi a locuit pe munte cu cele două fiice ale lui, căci s-a temut să locuiască în Ţoár. A locuit într-o peşteră cu cele două fiice ale lui.

³¹ Cea mai mare a zis către cea mai mică: „Tatăl nostru este bătrân şi nu mai este niciun bărbat în ţinutul acesta ca să intre la noi, aşa cum se obişnuieşte pe tot pământul. ³² Hai să-i dăm tatălui nostru să bea vin şi să ne culcăm cu el ca să ne păstrăm vie descendenţa din tatăl nostru!”. ³³ I-au dat tatălui lor să bea vin în noaptea aceea; şi cea mai mare a intrat şi s-a culcat cu tatăl ei. El, însă, n-a ştiut nici când ea s-a culcat, nici când s-a sculat. ³⁴ A doua zi, cea mai mare a zis către cea mai mică: „Iată, eu m-am culcat ieri [noapte] cu tatăl meu; hai să-i dăm să bea vin şi în noaptea aceasta şi intră şi culcă-te şi tu cu el, ca să ne păstrăm vie descendenţa din tatăl nostru!”. ³⁵ I-au dat tatălui lor să bea vin şi în noaptea aceea; apoi cea mai tânără s-a ridicat şi s-a culcat cu el. El, însă, n-a ştiut nici când s-a culcat ea, nici când s-a sculat. ³⁶ Cele două fete ale lui Lot au zămislit de la tatăl lor. ³⁷ Cea mai mare a născut un fiu şi i-a pus numele Moáb; el este tatăl celor din Moáb până în ziua de azi. ³⁸ Şi cea mai mică a născut şi ea un fiu şi i-a pus numele Ben-Ammí; el este tatăl celor din Amón până în ziua de azi.